In cautarea fiintei - G. I. Gurdjieff

 

 Dacă am alege unul din cuvintele cele mai folosite şi dacă am încerca să vedem sensurile variate pe care acesta le ia în funcţie de cel care îl utilizează şi la ce se raportează el, vom vedea din ce motiv tot ceea ce spun şi gândesc oamenii este atât de instabil şi de contradictoriu.

 

În afară de sensurile pe care orice cuvânt poate să le aibă, confuzia şi contradicţia se nasc şi din faptul că oamenii nu îşi precizează niciodată lor înşişi în ce sens iau exact cutare sau cutare cuvânt; ei nu fac decât să se mire de faptul că ceilalţi nu înţeleg ceea ce pentru ei este totuşi atât de clar.

   De exemplu, dacă pronunţăm cuvântul "lume" în faţa a zece ascultători, fiecare dintre ei va înţelege cuvântul în felul său.

 

Dacă oamenii ar fi capabili să îşi surprindă propriile gânduri şi să le noteze, ar constata că acest cuvânt nu evocă în ei niciun concept definit, dar că un cuvânt binecunoscut a răsunat pur şi simplu în urechile lor - un sunet familiar, a cărui semnificaţie fiecare presupune că o cunoaşte...

 

...

 

Niveluri de dezvoltare

... in studiul cunoaşterii antice, primul nostru pas trebuie să fie cel de a învăţa un limbaj care să ne permită să stabilim imediat şi în mod precis despre ce vorbim, din ce perspectivă şi în ce privinţă.

 

Acest nou limbaj nu conţine multe cuvinte noi, dar ne permite să ne construim discursul conform unui nou principiu - principiul relativităţii.

 

El introduce elementul relativităţii în toate conceptele, ceea ce ne lipseşte în limbajul obişnuit. Odată ce am stăpânit acest limbaje putem primi cu ajutorul său o mare cantitate de cunoaştere şi informaţia ce nu poate fi transmisă prin limbajul obişnuit, în ciuda întregii sale terminologii ştiinţifice şi filosofice.

   Caracteristica principală a acestui nou limbaj este aceea că toate conceptele sunt definite din punctul de vedere al unei singure idei - ideea evoluţiei.

 

Bineînţeles, aceasta nu este evoluţie în sensul evoluţiei mecanice, deoarece nu există aşa ceva; doar evoluţia conştientă şi volitivă este posibilă...

 

...

 

... noul limbaj tratează fiecare obiect considerându-l în relaţie cu potenţialul său pentru evoluţie, incluzând locul său pe scara evoluţiei. Astfel, cele mai multe dintre conceptele noastre comune sunt împărţite conform paşilor evoluţiei lor.

 

Spre exemplu, să luăm din nou ideea de om. În acest nou limbaj, în loc de un singur cuvânt "om", sunt folosite şapte sensuri: de la omul numărul unu, la omul numărul şapte.

   Omul numărul şapte înseamnă o persoană care a atins cea mai deplină dezvoltare posibilă omului şi care posedă toate atributele pe care o persoană le poate poseda, adică, voinţă, conştienţă, un "Eu" permanent şi neschimbător, individualitate, nemurire şi multe alte proprietăţi care sunt dincolo de noi, dar pe care, în orbirea şi ignoranţa noastră, ni le atribuim şi nouă.

 

Omul numărul şase stă foarte aproape de omul numărul şapte, diferind doar prin faptul că unele din proprietăţile sale nu au devenit încă permanente.

 

Omul numărul cinci, de asemenea de neatins pentru noi, este o persoană care a atins unitatea. Omul numărul patru reprezintă un stadiu intermediar, pe care îl vom discuta mai încolo...

 

 

 

Cuvânt înainte 
Introducere 

   I. Cunoaşte-te pe tine însuţi
Cine sunt eu?... 27
Omul nu poate "să facă"... 36
Niciun "eu" unitar... 45
Spre cunoaşterea de sine... 54

   II. Maşina noastră omenească
Funcţii şi centri... 59
Stări de conştienţă... 66
Esenţă şi personalitate... 73
Corpurile imateriale... 77
Alchimia interioară... 84

   III. Lumi în interiorul lumilor
În interiorul Căii Lactee... 95
Legea celor trei forţe... 98
Raza creaţiei... 102
Legea octavelor... 107
Grade de materialitate... 116

   IV. Posibilitatea evoluţiei
Evoluţia conştientă... 125
Cunoaştere şi fiinţă... 131
Precum sus, aşa şi jos... 136
Niveluri de dezvoltare... 140
Căi spirituale... 146

   V. Scopul religiei
Un nucleu conştient... 157
Cercurile interioare ale omenirii... 162
Religia înseamnă "a face"... 169
Creştinismul ezoteric... 173

   VI. Căutând calea
Să te trezeşti... 183
Eliberarea de iluzie... 188
Primul prag... 194
"Şcolile" sunt obligatorii... 200
Munca în grupuri... 207

   VII. Un studiu practic
Începerea observării de sine... 215
Gândirea formatoare... 222
Porneşte cu lucruri mici... 228
Identificarea... 232
Să te minţi pe tine însuţi... 237

   VIII. O muncă pentru conştienţă
Un tip diferit de observaţie... 243
Să vezi întregul... 247
Separarea de tine însuţi... 252
Lucrul cu trei centri... 258
Amintirea de sine... 265

   IX. Spre eliberare
Două fluvii... 277
Suferinţa voluntară... 282
Prima eliberare... 288
Libertatea faţă de influenţe... 294
Obţinerea unui suflet... 301

   X. Cunoaşterea fiinţei
Arta obiectivă... 309
Un curent de mituri şi simboluri... 312
Simbologia şi cunoaşterea de sine... 317
Eneagrama... 324

Note biografice 
Centrele "A Patra Cale"