Una şi multiplă - Să regândim Europa

Una şi multiplă - Să regândim Europa
Preț: 22,00 lei
Disponibilitate: în stoc
ISBN: 978-606-588-519-6
Editura:
Anul publicării: 2013
Pagini: 144
Format: 13x20
Categoria: Carti Diverse

DESCRIERE

Colecţia transdisciplinară „Ştiinţă, Spiritualitate, Societate“

se adresează unui public larg, interesat de interacţiunea dintre ştiinţă, artă,
literatură, spiritualitate, religie şi societate în secolul XXI.

Chiar şi în timpuri destul de recente, Europa a trăit conflicte generate de dificultatea de a divide imparţial între entităţi politice opuse teritorii locuite de un amestec intextricabil de populaţii.(…) S-ar părea că popoarelor antrenate direct sau indirect în aceste dispute interminabile li se înfăţişează aceeaşi alternativă pe care, într-un trecut mai mult sau mai puţin recent, au avut-o de înfruntat toate popoarele europene: să mizeze pe naţionalism şi fundamentalism ori să îşi pună identităţile în valoare în contexte mai ample. Exemplul Uniunii Europene dovedeşte posibilitatea — nu spunem facilitatea — de a alege şi consolida această a doua cale.



Gianluca Bocchi, Mauro Ceruti



Gianluca Bocchi este profesor de filosofia științei la Universitatea din Bergamo. Este autorul unui număr mare de eseuri, articole, conferințe, cărți. A publicat, între altele, L’Europa nell’era planetaria (în colaborare cu E. Morin, 1991), Le radici prime dell’Europa (cu Mauro Ceruti, 2001), La filosofia della cura. La cura responsabile (2012) și Cervello anarchico, la cura responsabile (2012).

Mauro Ceruti este profesor de filosofia științei
la Universitatea din Bergamo și politician. Membru
al Comi­tetului Național pentru Bioetică, a efectuat cer­cetări în cadrul Facultății de Psihologie și Ştiințe ale Educației de la Geneva fondată de Jean Piaget și la Centrul de Cercetări Transdisciplinare de la Paris, (CETSAP), condus de Edgar Morin. A publicat multe lucrări, unele fiind traduse în mai multe limbi. Câteva titluri: Il vincolo e la possibilità (1986), La danza che crea. Evoluzione e cognizione nell’epistemologia genetica (1989), Evoluzione senza fondamenti (1995).



Colecție: Ştiinţă, Spiritualitate, Societate

Titlu original: Una e molteplice. Ripensare l’Europa

Traducător: Cornelia Dumitru

Copertă: Griffon and Swans, www.griffon.ro

Anul apariției: 2013

Număr pagini: 144

Format: 13,00 × 20,00 cm

ISBN: 978-606-588-519-6



Cuprins
Prolog. Dupã cãderea Zidului . . . . . . . . . . . 5
1. 1914. Marele rãzboi civil european . . . . 17
Un trecut care nu trece . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Paradigma Vaso Cvubrilovicv . . . . . . . . . . . . 21
Curente fundamentaliste . . . . . . . . . . . . . . 25
Excluderi ºi suprapuneri . . . . . . . . . . . . . . 30
Un continent al exilaþilor . . . . . . . . . . . . . . 35
2. 1815. Era contagierii naþionale . . . . . . . . 43
Linii trasate, popoare despãrþite . . . . . . . . 43
Statele naþionale: un experiment
european inedit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Duºmani ereditari? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Lumile de ieri, lumile de mâine . . . . . . . . . 55
3. 1492. Prima globalizare . . . . . . . . . . . . . . 61
O Europã diferitã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
De la Apus la Rãsãrit . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
De la supuºi la cetãþeni . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Inventarea naþiunilor . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Purificãri etnice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
– 133 –
4. Acum o mie de ani. Inima Europei . . . . 79
Între local ºi global . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
O Europã multipolarã . . . . . . . . . . . . . . . . 84
Provocarea reprezentatã de diversitate . . . . 87
Europa în lume, lumea în Europa . . . . . . . 91
5. Acum zece mii de ani.
Lumea se restrânge . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
Împletirea migraþiilor . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Reþelele umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
Era imperiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
Epilog. Europa una ºi multiplã . . . . . . . . 115
Detensionarea graniþelor . . . . . . . . . . . . . 116
Reconcilierea naþiunilor . . . . . . . . . . . . . . 123
Europa, provincie globalã . . . . . . . . . . . . 127
1
1914.
Marele rãzboi civil european1
La 28 iunie 1914, în Sarajevo, a început sã moarã
o anumitã idee despre Europa. Au început sã
moarã centralitatea Europei în scenariile mondiale,
ascensiunea de neoprit a statelor naþionale,
politica echilibrului între marile puteri ºi, mai
ales, ideea unui progres istoric liniar, garantat
ºi ireversibil.
În acea zi fatalã, Gavrilo Princip i-a rãnit
mortal pe moºtenitorul tronului Imperiului
Austro-Ungar, arhiducele Franz Ferdinand, ºi
pe soþia acestuia, Sofia Chotek. Gavrilo Princip
fãcea parte din Mlada Bosna, un grup de tineri
inspiraþi de visul unei Serbii Mari. Pentru aceºti
tineri, data de 28 iunie, aleasã imprudent drept
zi a vizitei arhiducelui austriac în Sarajevo, avea
o semnificaþie simbolicã puternicã.
– 17 –
1 Cfr. G. Bocchi, M. Ceruti, Solidarietà o barbarie.
L’Europa delle diversità contro la pulizia etnica, Raffaello
Cortina, Milano, 1994.
La 28 iunie 1389, cu peste cinci sute de ani
înainte, pe câmpia Kosovo, Kosovo Polje, se
înfruntaserã oºtirea unui regat sârb încã puternic
ºi oºtirea turcilor otomani, aflaþi în plinã expansiune.
Bãtãlia a pãrut sã aibã un rezultat
incert: comandanþii supremi ai ambelor tabere
ºi-au pierdut viaþa pe câmpul de luptã. Însã în
anii urmãtori armata sârbã nu a mai reuºit sã îºi
refacã forþele pierdute, pe când armata turcã a
redevenit foarte curând numeroasã ºi puternicã.
Aºadar evenimentul a marcat începutul dominaþiei
otomane în Peninsula Balcanicã ºi supunerea
multisecularã a sârbilor ºi a numeroase
alte popoare creºtine. Din acest motiv, dar ºi
datoritã curajului dovedit de proprii luptãtori,
poporul sârb a amplificat ºi hiperbolizat memoria
bãtãliei de la Kosovo. Ea a devenit nucleul
unor poeme epice mãreþe, transmise oral din
generaþie în generaþie ºi care mai târziu, în secolul
al XIX-lea, au constituit un izvor viu care
a hrãnit proiectul de renaºtere al naþiunii sârbe.
Un trecut care nu trece
28 iunie este sãrbãtoarea Sfântului Vidovdan.
Aceastã datã reprezintã un subþire fir roºu ce
strãbate cursul evenimentelor, conflictelor ºi tragediilor
din Balcani.
Una ºi multiplã
– 18 –
La 28 iunie 1921, la ºapte ani dupã asasinatul
de la Sarajevo, a intrat în vigoare Constituþia
noului stat iugoslav, nãscut din fuziunea
vechilor regate Serbia ºi Muntenegru alãturi de
numeroase alte teritorii ce aparþinuserã sub diverse
forme Imperiului Austro-Ungar, destrãmat
în mod imprevizibil odatã cu sfârºitul
Primului Rãzboi Mondial. Noua constituþie iugoslavã
era de tip centralist: ea întruchipa în instituþiile
statului visul strãvechi al unei Serbii
Mari, în defavoarea propunerilor fãcute de
multe „minoritãþi“ din noul stat, care ar fi preferat,
în schimb, crearea unei federaþii cu identitãþi
diverse, un pact între popoare ºi naþiuni
aºezate pe un plan de egalitate.
Alegerea fãcutã în momentul naºterii statului
a fost unul dintre motivele fundamentale care
aveau sã ducã apoi Iugoslavia la cele douã dezagregãri
succesive petrecute în 1941 ºi 1991.
La 28 iunie 1989 a avut loc o întrunire la care
a participat un numãr mare de persoane din
toatã Serbia ºi din alte regiuni iugoslave populate
de sârbi. Slobodan Milosvevi{, care dupã o
carierã fulminantã în aparatul comunist fusese
numit de curând preºedinte al Serbiei, a celebrat
solemn aniversarea a ºase sute de ani de la
bãtãlia de pe Kosovo Polje ºi a reafirmat legãtura
indisolubilã dintre identitatea naþionalã
Marele rãzboi civil european
– 19 –
sârbã ºi teritoriul regiunii Kosovo. Celebrarea
sa a lansat un mesaj vãdit naþionalist, care intenþiona
de fapt sã anunþe abolirea amplei autonomii
de care se bucuraserã albanezii din
Kosovo în epoca lui Tito. Sensul abrogativ al
mesajului a fost perceput nu doar de albanezi,
ci ºi de reprezentanþii politici ºi de cetãþenii republicilor
din nordul Iugoslaviei: Croaþia ºi
Slovenia. Din acel moment, destrãmarea celei
de-a doua Iugoslavii, dacã nu s-a prefigurat
deja ca un fapt ireversibil ºi inevitabil, a devenit
cu siguranþã mult mai probabilã.
La 28 iunie 1991, dupã exact doi ani, dezintegrarea
s-a produs. Au început ciocnirile militare
în care s-au confruntat, de o parte, forþele
slovene ºi, de cealaltã parte, armata statului care
la nivel formal continua sã fie Republica Federalã
Iugoslavia, alcãtuitã din ºase republici federale.
Ciocnirile s-au încheiat în câteva zile. Însã
ele nu au fost decât simptomul unui conflict,
explicit etnic, între sârbii ºi croaþii din Slavonia
ºi Krajina. Astfel au început rãzboaiele balcanice
din ultimul deceniu al secolului XX.
În anii urmãtori, un fel de turbion temporal
a prins în capcanã aceastã zonã a Europei. Aici
ºi-au fãcut din nou apariþia acele modalitãþi de
a gândi convieþuirea ºi conflictul, pacea ºi rãzboiul,
cetãþenia ºi suveranitatea care prevalaserã
Una ºi multiplã
– 20 –
un secol întreg ºi care în cele mai fericite cazuri
se dovediserã inadecvate, iar în cele mai nefericite,
distrugãtoare. 1914 nu a reprezentat doar
trecutul anilor 1989, 1991 sau 1999. Cel puþin
pentru vestul Peninsulei Balcanice, anul 1914
a fost prezent simultan cu 1989, 1991, 1999.
Paradigma Vaso Cvubrilovicv
Prin istoria sa personalã, Vaso Cvubrilovicv a întruchipat
foarte bine acest destin al unui trecut
care nu trece.
Cv
ubrilovicv a fost unul dintre conspiratorii
din gruparea Mlada Bosna. În 1914 a luat parte
la atentatul fatal din Sarajevo. La fel ca Gavrilo
Princip, asasinul cuplului arhiducal, era ºi el
foarte tânãr la vremea urzirii conspiraþiei. A fost
arestat imediat tot împreunã cu Gavrilo Princip.
Dar, spre deosebire de acesta din urmã,
a reuºit sã supravieþuiascã închisorii ºi perioadei
Primului Rãzboi Mondial.
La sfârºitul rãzboiului nu numai cã a fost eliberat
din închisoare, dar a ºi devenit un erou naþional
al noului stat iugoslav. Tocmai în aceastã
calitate de autoritate istoricã prestigioasã, în
1937 a prezentat guvernului din Belgrad un
memorandum în care drepturile naþiunii sârbe
din teritoriul Kosovo erau declarate inviolabile
Marele rãzboi civil european
– 21 –

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.028 sec