Suntem deja uitarea ce vom fi

Héctor Abad Faciolince este considerat cel mai important autor columbian post-boom şi o voce emblematică a Columbiei contemporane. S-a născut în 1958 la Medellín şi a urmat studii de filosofie, medicină şi jurnalism, fiind exmatriculat însă din cauza unui articol ireverenţios despre papă. Şi-a continuat studiile la Torino, după care s-a întors în Columbia în 1987, dar la scurt timp, în luna august a aceluiaşi an, tatăl său a fost asasinat. Aflat în pericol în ţara natală, Abad a revenit în Europa, stabilindu-se în Italia, unde a fost lector de spaniolă. În această perioadă a tradus masiv opere ale unor autori de marcă: Umberto Eco, Leonardo Sciascia, Gesualdo Bufalino, Italo Calvino, Giuseppe Tomasi di Lampedusa, Primo Levi şi Natalia Ginzburg, printre alţii. În 1992 s-a reîntors în Columbia, unde a ocupat diferite funcţii, scriind în acelaşi timp pentru numeroase publicaţii columbiene, dar şi pentru El País şi Neue Zürcher Zeitung. În prezent, este editorialist al cotidianului El Espectador şi colaborează regulat cu El País şi cu publicaţia literară El Malpensante. Dintre cărţile lui, publicate de editura Alfaguara, amintim Asuntos de un hidalgo disoluto, Tratado de culinaria para mujeres tristes, Fragmentos de amor furtivo, Angosta şi Traiciones de la memoria. Cel de-al treilea roman al său, Basura, a primit în Spania primul premiu Casa de América de Narrativa Innovadora. Cartea care i-a consolidat faima internaţională, El olvido que seremos [Suntem deja uitarea ce vom fi], a apărut în 2006 şi a fost distinsă cu premiul Casa de América Latina în Portugalia şi cu WOLA-Duke Human Rights Book Award în SUA.





„După ce am citit cu câtva timp în urmă Suntem deja uitarea ce vom fi, cea mai pasionantă experienţă de cititor din ultimii ani, mi-am dorit foarte mult ca zeii sau hazardul să îmi ofere privilegiul de a-l cunoaşte personal pe Héctor Abad Faciolince pentru a-i putea spune prin viu grai cât de mult îi datoram.

Este foarte greu să încerci să sintetizezi ceea ce este Suntem deja uitarea ce vom fi fără să-i trădezi spiritul, pentru că, asemenea tuturor capodoperelor, cartea este multe lucruri în acelaşi timp. A spune că este o sfâşietoare carte de memorii despre familia şi tatăl autorului — care a fost asasinat de un ucigaş plătit — e adevărat, dar neinspirat şi infim, pentru că această carte este în acelaşi timp o copleşitoare imersiune în infernul violenţei politice columbiene, în viaţa şi în sufletul oraşului Medellín, în obiceiurile şi aspectele mărunte ale vieţii, în intimitatea şi grandoarea unei familii, o mărturie delicată şi subtilă a iubirii filiale, o poveste adevărată care este în egală măsură o superbă ficţiune, prin felul în care este scrisă şi structurată, şi una dintre cele mai elocvente pledoarii care s-au scris în timpurile noastre şi în toate timpurile împotriva terorii ca instrument politic.

Cartea este cutremurătoare, dar nu apăsătoare, pentru că este scrisă astfel încât nu face exces în exteriorizarea sentimentelor, este o proză precisă, limpede, inteligentă, cultă, care pune stăpânire cu o iscusinţă desăvârşită pe sufletul cititorului, ascunzându-i anumite date, distrăgându-i atenţia, cu scopul de a-i stimula curiozitatea şi orizontul de aşteptare, obligându-l astfel să participe la actul creator, mână în mână cu autorul.“

Mario Vargas Llosa



„O carte zguduitoare şi necesară, de un curaj şi o onestitate zdrobitoare. Uneori m-am întrebat cum de-a avut Abad forţa să o scrie.“

JAVIER CERCAS



„Este una dintre cărţile cele mai încântătoare şi neliniştitoare, în înţelepciunea şi frumuseţea ei, pe care le-am citit în ultimul timp. O carte despre bunătate. Există îndrăzneală mai mare?“

GUSTAVO MARTÍN GARZO


Traducător: Mariana Sipoş

Copertă: Griffon and Swans, www. griffon. ro

Anul apariției: 2014

Număr pagini: 288

Format: 13, 00 × 20, 60 cm

ISBN: 978-606-588-585-1

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs!

scrie o recenzie