Se lumineaza de ziua

Atentat al unui tânăr extremist de dreapta contra preşedintelui Republicii franceze, zvastici în cimitirele evreieşti, saluturi fasciste pe stadioanele de fotbal, pasiunea rasistă şi ultranaţionalistă, fascinaţia pentru violenţă, reminiscenţele mişcărilor şi regimurilor totalitare de extremă dreaptă, toate par să fi înrobit o fracţiune a tineretului european.

Tricouri cu efigia lui Che Guevara, a lui Lenin şi chiar a KGB, defilări ale ruşilor în cinstea lui Stalin, creşterea procentului de voturi troţkiste la alegerile prezidenţiale franceze, mobilizare spectaculoasă a „noilor radicalităţi“ contra proiectului de Constituţie europeană: ideile care constituie forţa mişcării comuniste de-a lungul întregului secol XX par să cunoască o nouă tinereţe. La şaizeci de ani după înfrângerea nazismului german şi a fascismului italian, la o jumătate de secol după moartea lui Stalin, gândirea totalitară şi practicile pe care aceasta le induce continuă să mai bântuie oare Europa? De ce societăţile noastre ridică atâtea obstacole în calea unui proces de istorie şi de memorie a totalitarismelor europene? De ce gândirea totalitară, întemeiată în majoritate pe ideologia revoluţionară şi pe utopie, continuă să se bucure de o primire favorabilă în societăţile noastre democratice?

Tuturor acestor întrebări îşi consacră reflecţiile o echipă de douăzeci şi unu de istorici, sociologi şi politologi veniţi din toată Europa.