Romania – subiect sau obiect al geopoliticii? « Lista lui Severin » pe intelesul tuturor

Preț: 40^,00 lei

Disponibilitate: în stoc

adaugă în coș

Autor: Adrian Severin

ISBN: 978-606-680-013-6

Editura: Compania

Anul publicării: 2015

Pagini: 416

Format: 16,5x23,5

DESCRIERE

Adrian Severin

«România de azi nu (mai) este o democraţie naţională, ci o ordine neofeudală, care a fărâmiţat ţara într-o sumă de baronate, de oligarhii sau de grupuri de interese locale şi a transformat cetăţenii în iobagi, în supuşi ai unor potentaţi parohiali.
Potentaţii abuzivi aflaţi la cârma respectivelor baronate, la rândul lor, au acceptat ori chiar au căutat arbitrajul corupt şi coruptibil al unei conduceri centrale formate din «principi fără ţară». În ceea ce-i priveşte pe cei din urmă, spre a-şi păstra statutul şi a-şi perpetua sistemul de privilegii garantat de el, aceştia au

«închinat» teritoriul asupra căruia domnesc (dar pe care nu-l guvernează) străinătăţii, respectiv noilor imperii european şi euroatlantic. Protecţia externă (evident, generos compensată prin cedarea atributelor suveranităţii statale, dar şi a controlului direct asupra celor mai strategice active / resurse autohtone) este menită să descurajeze sau să contrabalanseze contestările interne.
Într-un atare context şi în atari condiţii, naţiunea a devenit un teritoriu, poporul – o populaţie, statul – o colonie, cetăţeanul – un şerb, iar democraţia – o impostură.»

Adrian Severin, din articolul «De la ordinea neofeudală la ordinea neocolonială», 8 noiembrie 2013

Adrian Severin (născut în 1954 la Bucureşti) a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, unde şi-a dat şi doctoratul (1987), urmând apoi cursuri postuniversitare în diverse domenii ale dreptului (privind proprietatea industrială, comerţul internaţional), în management
şi marketing la universităţi din ţară
şi la Business University School
din Londra.
Jurisconsult la Romconsult (1978-1986), a predat după aceea constant dreptul comerţului internaţional, drept civil şi comercial comparat, drept internaţional public şi construcţie europeană în mediul academic românesc (Academia de Studii Social-Politice, Universitatea din Bucureşti, SNSPA – la înfiinţarea căreia a şi contribuit –, Universitatea «Titu Maiorescu»). Între 1987 şi 2010, a fost membru al Curţii de arbitraj comercial internaţional a României (preşedinte 2008-2010). A fost, de asemenea, membru al Curţii de arbitraj comercial internaţional de pe lângă Camera Internaţională de Comerţ de la Paris, al American Arbitration Association şi al curţilor de arbitraj comercial ale Sloveniei şi Maltei.
Deputat în Parlamentul României (1990-2007), a deţinut funcţiile de viceprim-ministru şi ministru pentru Reformă, Relaţii şi Informaţii Publice în guvernul Roman (1990-1991), preşedinte al Agenţiei Naţionale de Privatizare şi Dezvoltare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii în guvernul Stolojan (1991-1992) şi viceprim-ministru

şi ministru al Afacerilor externe în guvernul Ciorbea (1996-1997).
Preşedinte şi preşedinte-emerit al Adunării Parlamentare a OSCE (1999-2003), a fost desemnat apoi raportor special al ONU pentru situaţia drepturilor omului în Belarus. Participant la Convenţia pentru viitorul Europei în 2002-2003, a prezidat apoi Sub-comisia pentru Afaceri externe a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (2004-2007). Membru al Parlamentului European (2007-2014), a fost vicepreşedinte pentru politica externă, de securitate, apărare şi extindere al Grupului Socialiştilor şi Democraţilor (2009-2011), preşedintele delegaţiei PE pentru relaţiile cu Ucraina (2007-2009) şi raportor permanent al PE pentru relaţia cu Rusia (2009-2011).
A publicat volume de autor (Lacrimile dimineţii – slăbiciunile Guvernului Roman, Editura Scripta, Bucureşti, 1995 ; Locurile unde se construieşte Europa, în dialog cu Gabriel Andreescu, Editura Polirom, Iaşi, 2001 ; Elemente fundamentale de drept al comerţului internaţional, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2005) şi a colaborat la volume colective (Subiectele colective de drept în România, Editura Academiei, Bucureşti, 1981 ; Law in Greater Europe – Towards a Common Legal Area, Kluwer, Haga, 2000 ; Un concept românesc asupra viitorului UE, Editura Polirom, Iaşi, 2001). A contribuit, ca jurnalist şi analist politic, cu numeroase articole de drept, politologie şi geopolitică, la publicaţii în format tradiţional şi online din România şi din străinătate.

De ce e România anormală sau „Lista
lui Severin” pe înţelesul tuturor

Oricât ar părea de ciudat, are şi anormalitatea faze şi grade. Prin 2011-2012, în România majoritatea găsea că totul e „anormal”, era furioasă şi revoltată. În 2014, a fost perplexă la „anormalul” alegerilor prezidenţiale, iar acum, pe la jumătatea lui 2015, e exasperată, trăind deja panică într-un climat care miroase anormal de puternic a primejdie.
Nici n-ar putea fi altfel pentru cei mai mulţi dintre noi, căci locuim în consecinţele unor jocuri, târguri şi compromisuri, interne şi externe, pe care nu noi le facem, şi deci nu le înţelegem. În plus, suntem în bătaia vântului compus din manipulări, diversiuni, mistificări, intimidări, predici solemne şi pledoarii găunoase care suflă prin canalele media – toate interesate de bifarea agendei şi atingerea scopului lor, iar nu de propăşirea sau clarificarea noastră.
Totuşi, un om avertizat, adică „înştiinţat”, face cât doi, spune un proverb francez. Nu sunt multe locuri şi căi pentru a te „în-ştiinţa” cu politică naţională şi internaţională autentică dacă îţi lipsesc îndrumările teoretice, exerciţiul profesional în materie, iar scena lumii ţi-e accesibilă doar prin intermediul poveştilor gata cusute şi vopsite pe care ţi le livrează presa scrisă şi audiovizuală românească. România – subiect sau obiect al geopoliticii? este un asemenea izvor rar. Texte cu circulaţie mică publicate de Adrian Severin între 2012 şi 2014, însoţite aici de excursuri explicative şi ample puneri în context ca de la catedră, fac oficiu de manual. Un manual fără precedent, căci acest curs de geopolitică şi relaţii trans- şi internaţionale e compus direct pe aplicaţii practice, unele aflate chiar în curs, şi nu în vreo insulă pierdută în Oceanul planetar, ci chiar pe viaţa şi pe ţara noastră.
E în ordinea anormalităţii româneşti ca informaţii utile şi lămuriri necesare să ne vină de la un „disident” al pattern-ului politic universal acceptat şi recomandat. (În ultimele două decenii, acest pattern a căpătat

clare trăsături birocratice, astfel încât „bunul” om politic a devenit o creatură executantă de vitrină, fără atitudini şi iniţiative, fără interogaţii iritante şi fără speech neliniştitor, o portavoce cu partitură preînregistrată şi volum reglabil de la distanţă.) Dar, dacă disidenţa lui Adrian Severin e gata pedepsită cu operaţiuni menite să discrediteze persoana şi s-o scoată din joc prin orice mijloace, faptele şi sensurile lor, încăpăţânate, nici nu dispar şi nici nu se transformă automat din maligne în benigne prin asemenea scamatorii. Ce poate fi deci mai anormal de normal ca „un cap tăiat” şi pus pe un platou să mai şi vorbească, şi chiar cu vocea lui?
Pentru a face ca acul balanţei să se mişte dinspre talerul cu minus – pe care simţim prea bine că suntem aşezaţi şi zgâlţâiţi de turbulenţe de-a dreptul periculoase – spre cel cu plus, e limpede că nu ne vor fi de vreun folos inacţiunea precaută, plecăciunile servile, aşteptarea semnalelor de la alţii şi declamarea unor false victorii sau umflate cifre macroeconomice. Folositoare nu mai sunt de-acum decât sinceritatea şi realismul care li s-au cerut dintotdeauna oricăror decidenţi responsabili, acea specie rară – dar o specie, nu un unic exemplar providenţial – reprezentând ultima şansă a unei naţiuni.
Vă mai amintiţi de „lista lui Severin”? Cea tratată ca o ficţiune, o iluzie, o boroboaţă, o gafă? Ei bine, n-a fost nimic din toate astea, dar a fost un moment decisiv al istoriei noastre recente. Ca şi referendumul din 29 iulie 2012, fotografiat din mii de poziţii frontale îngăduite, dar nu şi din cele incomode şi revelatoare. Despre aceste lucruri, despre justiţia-instrument şi despre evoluţia arhitecturii de securitate globală şi regională care ne apasă – cea în care suferim ca „obiect”, în loc să fi fost „subiect”, cum s-ar fi cuvenit –, Adrian Severin vorbeşte în cartea de faţă deschis, în timp real şi pe înţelesul tuturor.

Adina Kenereş

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE
• Sunt un « corupt cinstit »!
• Declaraţie făcută în faţa judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României la deschiderea procesului pornit de la scandalul provocat de The Sunday Times

SUBMINAREA UNEI NAŢIUNI: FALSE MODELE, FALSĂ POLITICĂ, FALSĂ ISTORIE
Generoasa fundaţie MM
• Ce nu ne spune presa română despre Occidentul euroatlantic
Utopia exasperării
• Corul şi partitura societăţii civile
De la represiune la infracţiune – eşecul gândirii autoritar-populiste în politica penală
• Represiune contra expansiune
Dimensiunea externă a « războiului » politic românesc
• Libertatea de a trage sfori politice
• Actori interni de uz extern
« Interlocutorii-cheie » ai doamnei Reding
România nu poate avea decât o singură politică externă
• Despre incompetenţă, frică, trădare
Naţional-populism şi justiţiar-populism
Cui îi servesc, de fapt, « agenţii lui Băsescu »?
De la puciul lui Ianaev la « lista lui Severin »
O ţară a nimănui la porţile Occidentului

O CRIZĂ CU IMPACT GLOBAL: TEXTUL ŞI PRETEXTUL « RELAŢIA UCRAINA-RUSIA »
Putin după Putin
• Retorică belicoasă şi demonizare în loc de politică
Ucraina între solidaritatea portocalie şi interesele geopolitice
• « Armistiţiu » sau « capitulare » – consecinţele unei confuzii
Refuzul gândirii geostrategice omoară Parteneriatul estic al UE
• Imposibila politică externă a UE
Vilnius nu trebuie să fie un alt München! (I)
• Război? Da, dar numai în mass-media
Vilnius nu trebuie să fie un alt München! (II)
• Şarada ucraineană în context eurorus
• Utopie şi realism sau succes şi dezastru
Epilog la un summit ratat
Bătălia pentru statu quo în criza ucraineană
Criză în Ucraina – reflecţii de la faţa locului (Confruntarea Occidentului cu Rusia – Cronica unui eşec anunţat)
• « Strada » şi « masa » agendelor politice
• Farmecul zgomotos al propagandei de război
Pactul Ribbentrop-Molotov redivivus sau Securitatea dinamică a macroechilibrului strategic
Al doilea război al Crimeii
Criza ucraineană este criza ordinii globale (I)
Criza ucraineană este criza ordinii globale (II)
• Progresul tehnologic « omoară » diplomaţia
Arta posibilului şi acceptarea imposibilului
Tăcerea Maidanului

O FOTOGRAFIE DE GRUP NERETUŞATĂ: NOI ALĂTURI DE UE, GERMANIA, SUA
România şi Pactul fiscal
• Este Germania unită incompatibilă cu Europa federală?
UE şi patriotismul naţional – o relaţie complexă
• Extinderea teoretică a UE ca expansiune practică
Raportul MCV sau Derapajul democratic al Europei corupte
Există democraţie în afara statului-naţiune? (I)
Ordinea inter-naţională
Există democraţie în afara statului-naţiune? (II)
Ordinea trans-naţională
• Rătăciţi printre carenţe, manipulări şi diversiuni
Există democraţie în afara statului-naţiune? (III)
Ordinea supra-naţională
• Varietăţi şi variante ale euroscepticismului
De la Europa germană la Germania europeană şi retur
• Egoismul nevoilor puterii şi lupta geografiei cu istoria
• Germania şi Mitteleuropa – toţi diferiţi, toţi nemulţumiţi
• Drumul desfundat de la Europa-piaţă la Europa-putere
Criza cipriotă şi sfârşitul democraţiei
Desacralizarea Occidentului (I)
În 2012, masca principiilor morale a căzut de pe faţa Occidentului
Desacralizarea Occidentului (II)
Europa unită nu poate exista ofensând indentitatea culturală a românilor

• Orientul cu complexe şi Occidentul cu prejudecăţi
Aşa grăit-a doamna Merkel (I)
« Apărarea » statului de drept naţional prin încălcarea dreptului internaţional
Aşa grăit-a doamna Merkel (II)
Când unii sunt mai egali în drepturi decât alţii
• Ficţiunea justiţiei universale ca realitate a justiţiei naţionale
Aşa grăit-a doamna Merkel (III)
Când « siguranţa » celor mari implică nesiguranţa celor mici
• Arcanele inavuabile ale contractului EADS – un studiu de caz
Un american la Berlin
• O altă coregrafie dar acelaşi scenariu
UE şi România – mariaj, coabitare sau partaj
• Tangram-ul geografic şi etnic al Ucrainei
Alegerile germane – cine câştigă şi cine pierde?
• De la euroscepticism la secesionism
Războiul Rece – etapă a primului război mondial de o sută de ani
Reaua vestire după Viktor Orbán
Şi a fost Summit-ul NATO...
Dileme şi contratimpi româneşti la vreme de alegeri prezidenţiale

REFERENDUMUL DIN 29 IULIE 2012 –UN CUTREMUR NAŢIONAL CU REPLICI GEOPOLITICE
«Războiul civil» se transformă în « război de eliberare »
• 1989 sau România ca dilemă europeană
Victoria referendumului asupra poporului român
• Traian Băsescu strivit între onoare şi tranzacţionism politicianist
Destul!
• A trăda în folosul «aliatului» sau Despre vânzarea patrioţilor care nu pot fi cumpăraţi
« Ieşiţi afară! Se fură o ţară! »
• « Lista lui Severin » povestită şi decriptată

ROMÂNIA ÎNCOTRO? SAU DESTINUL NEDECRIPTAT AL ROMÂNILOR
Protestele românilor în context global
• Legitimitate sau autoritate?
Juventinismul – populismul centrului
• « Revoluţia hegemonică » – spre o morală unică fără ţintă şi o naţiune unică fără identitate
O naţiune pe cale de dispariţie?
• Denigrare şi autodenigrare
Un pont pentru partenerul strategic american
• Cât de coruptă este lupta împotriva corupţiei?
• O Românie obedientă e mai bună decât una rezistentă
Cine concepe şi cine răspunde pentru acţiunea externă a României?
• Între personificarea şi personalizarea puterii
Alegerea domnului Băsescu
• Falsa justiţie faţă cu adevăraţii alegători
O victorie strălucitoare şi înspăimântătoare
• USL entuziasmează, driblează şi... eşuează
Geostrategia SUA sau (de)veselirea românului sub scut
• Recunoaşterea eşecului ca premisă a unei noi strategii globale a SUA
• România – stat cu suveranitate limitată, independenţă negarantată şi securitate ameninţată
Politica externă a României ca tragedie greacă (1)
Spre Moscova prin Paris
• « Visul maghiar » despre un trecut mai bun şi « coşmarul european » al unui prezent nesigur
Politica externă a României ca tragedie greacă (2)
Spre Moscova prin Berlin
• A fost odată diplomaţia noastră trilaterală
Politica externă a României ca tragedie greacă (3)
Spre Moscova prin Washington
• Moscova – un pol etern al echilibrului strategic
• De la parteneriat la protectorat
În căutarea parteneriatului pierdut
• Contradicţii, spaime şi iluzii în geopolitica românească
Diplomaţie economică fără pârghii economice?
Colonizarea unei naţiuni eşuate (I)
De la naţional-comunism la neofeudalism
• O altă lectură a istoriei comunismului românesc
Colonizarea unei naţiuni eşuate (II)
De la ordinea neofeudală la ordinea neocolonială
• Iluzii pierdute în bâlciul deşertăciunilor
Se resetează politica externă
a României?
• O inevitabilă schimbare de azimut sau o necesară schimbare de stil?
Interesul naţional şi interesele naţionale
România în pericol!