Prospetimea clipei

Prospetimea clipei
Preț: 24,00 lei
Disponibilitate: în stoc
Autor:
Editura:
Anul publicării: 2015
Pagini: 176
Format: 13x20

DESCRIERE

Prospetimea clipei. Sfarsitul unui vis de individualitate - Betty

…în toamna lui 2008, plimbându-mă singură într-o seară, m-am oprit deodată în loc, ca fulgerată de o constatare: în adâncul meu îmi dădeam seama că nu sunt capabilă să-mi găsesc pacea; pur şi simplu nu sunt înzestrată pentru asta!

Toată căutarea mea spirituală, toate eforturile, toate experienţele, toate încercările mele nu mă duseseră nicăieri. Mă simţeam total dezgustată. Mi-am zis: Las totul baltă. N-are decât să se întâmple ce s-o întâmpla, puţin îmi pasă dacă sunt nimeni şi singură.

Realizam că după nenumărate suferinţe inutile, mă găseam acum într-un fel de stare neutră, ca într-un deşert. Nu eram nici bine nici rău, refuzam să mă mai las antrenată în gândurile mele, dar nici nu le opuneam rezistenţă, nu încercam să le alung: Existaţi gândurilor? Perfect! Faceţi-vă treaba, eu nu mă mai simt implicată. Nu mai aveam încredere în mine deloc, eram ca îngheţată, gata să mor.

Oare iluminarea survine atunci când apare un insuportabil apel de urgenţă, când eşti plin de înverşunare? Nu ştiu. în anul care a precedat acest seism, avusesem o sinceră dorinţă de absolut dar, în acelaşi timp, o frică enormă mă împiedicase: frica de a nu exista!

Dragostea, pe care o vedeam ca fiind temeiul a tot ce există, acea dragoste pe care o defineam ca fiind opusul urii, alimenta această frică. Ea se amesteca peste tot: în legăturile mele amoroase, în dialogurile cu fetele mele, în viaţa mea profesională.

Vedeam absurditatea faptelor: să-mi fie frică de toate aceste lucruri care trebuiau să-mi aducă bucurie în viaţă n-avea nici un sens. Eram sincer hotărâtă să mă eliberez de această frică care genera durere şi suferinţă, dar nu voiam să mă abandonez, voiam să continui să exist în chip de ego.

După acea seară în care m-am abandonat pe deplin, am încetat să mă mai târguiesc, acceptam fiecare moment aşa cum venea, lăsându-1 să alunece pe lângă mine, uneori interpretat ca dureros, alteori ca agreabil, dar întotdeauna acceptabil, pentru că exista în acea lume pe care o proiectam eu însămi.

Şi tot aşa, nu rămânea decât o sete arzătoare de necunoscut, nedefinită, incalificabilă, care se întindea şi crea în jurul ei spaţiu. Viaţa a răspuns!

Mărturia mea e simplă, accesibilă şi fără scop. Să recunoaştem că Suntem însăşi esenţa Vieţii, înseamnă să trăim într-o permanentă Pace, precum florile, fără nicio aşteptare, fără să cerem nimic.

Conştiinţa este în afara timpului, nu este individuală şi nu este supusă nici unui proces evolutiv: Ea ESTE! Şi noi toţi suntem EA!

…………

…acelasi vis revenea din viata-n viata mentinand astfel iluzia timpului. Si acum, iata, vad pentru prima oara! Tot ce vad inaintea ochilor este o oglinda imensa. Sunt eu peste tot.

Visul nu exista decat in timp si numai in timp. Traiam viata cu incetinitorul, desfasurand mereu si mereu acelasi fir infasurat pe o bobina. Timpul nu folosea decat la a stoca acel univers artificial pe care il inventasem, un vis de individualitate care se derula in capul meu, o lume ireala, fictiva. Imi rumegam viata douazeci si patru de ore pe zi.

Eram deci moarta in timpul linear si nu-mi dadeam seama de asta. In visul meu de individualitate nu vedeam decat ce era deja mort. Eu, care eram atat de speriata de moarte, ma inselasem amarnic! Moartea nu exista, este un concept mental cu desavarsire imaginar. Sa-ti fie frica de moarte inseamna sa visezi!

Eu sunt tot ceea ce este viu, necunoscut, imensa prospetime, inepuizabila si incredibila sursa de viata! Betty

………………..

„Fiinta umana nu se ilumineaza niciodata: doar inceteaza sa mai viseze ca exista in chip de gandire individuala si se dizolva in marele Tot.
Viata este perfectiunea insasi.
Marea Bucurie e reintoarcerea la sursa.
Profunda si eterna recunostinta.” Betty

CUPRINS:


Introducere

Povestea lui Betty

COPILĂRIA ŞI ADOLESCENŢA

ÎNTÂLNIRI MARCANTE

OPRIRE ŞI CONSTATARE
Noaptea neagră a sufletului
Nu visăm decât despre noi înşine
Amerindiana
Ne mutăm
Preludiu la iluminare

LUMEA ŞI SIMBOLURILE EI

TAURUL
Iluminarea

TREZIREA DIN VISUL DE INDIVIDUALITATE
(ILUMINAREA)
Trupul plânge
Piatra de chihlimbar
Un trupuşor fragil

Revelatii in urma iluminarii
VAPORUL
FALEZA
ARBORELE VIETII

Renuntarea la orice conditionare
Invitatie

ARTA DE A VEDEA
UN PELERIN SINGURATIC SI TACUT

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.027 sec