Pentru legionari (Corneliu Zelea-Codreanu)

Pentru legionari (Corneliu Zelea-Codreanu)
Preț: 20,00 lei
Disponibilitate: în stoc
Editura:
Anul publicării: 2015
Pagini: 370
Format: 13x20
Categoria: Istorie

DESCRIERE

Pentru legionari (Corneliu Zelea-Codreanu)

 


In acest volum este scrisa povestea tineretii mele, de la 19 la 34 ani, cu simtirile, credinta, gandurile, faptele si greselile ei.
Corneliu Zelea-Codreanu

SE PREGĂTEA REVOLUŢIA

Dar nu numai în universitate era această situaţie. Masa muncitorească ieşeană, cuprinsă aproape în întregimea ei de comunism, stătea gata să izbucnească în revoluţie. In fabrici se lucra foarte puţin. Se ţineau ceasuri întregi comitete, consilii, adunări. Se făcea mai mult politică.

Ne găseam in plină sabotare sistematică, făcută cu plan şi cu ordin: “sfărâmaţi, distrugeţi maşini, creaţi starea de mizerie materială generală care duce la zbucnirea revoluţiei“.

Şi într-adevăr, cu cât ordinul se executa mai bine, cu atât mizeria se întindea, foamea se proiecta mai ameninţătoare şi revolta creştea în sufletul mulţimilor.

La fiecare 3-4 zile, pe străzile Iaşiului, mari demonstraţii comuniste. Cele 10-15. 000 de lucrători, înflămânziţi şi manevraţi de mâna criminală de la Moscova, parcurgeau străzile în cântecul Internaţionalei, în strigăte de: “Jos Armata!“, “Jos Regele!“, purtând placarde pe care se putea citi: "Trăiască revoluţia comunistă!“, “Trăiască Rusia Sovietică!“.

Dacă ar fi învins aceştia? Am fi avut cel puţin o Românie condusă de m regim muncitoresc românesc? Ar fi devenit muncitorii români stăpânii ţării? Nu! Ar fi devenit de a doua zi robii celei mai murdare zrănii: tirania talmudică, jidănească.

România Mare, după mai puţin de o secundă de viaţă, s-ar fi prăbuşit.

Noi, poporul român, am fi fost exterminaţi fără milă, ucişi sau deportaţi pe drumurile Siberiei: ţărani, muncitori, intelectuali, cu toţii de-a valma.

Pământul din Maramureş până la Marea Neagră, rupt din mâna românilor, ar fi fost colonizat de mase jidăneşti. Aici s-ar fi ridicat adevărata Palestină.

Aveam conştiinţa clară, că în acele ceasuri juca balanţa vieţii şi a morţii poporului român. Aceeaşi conştiinţă o aveau toţi jidanii, care împingeau de la spate pe muncitorii români la revoluţie.

N-aveau nimic comun cu îngrijorarea, care în acele clipe, ţâşnea din ochii şi din inimile noastre. Erau conştienţi, numai intelectualii români erau inconştienţi.

Intelectualii care au învăţat carte şi care aveau chemarea de a lumina calea poporului în clipe grele căci pentru aceasta erau intelectuali lipseau de la datoria lor. Aceşti nevrednici în ceasurile acelea hotărâtoare susţineau cu o inconştienţă criminală, că “lumina vine de la Răsărit“.

Coloanelor revoluţionare, care străbăteau ameninţătoare străzile tuturor oraşelor, cine să li se opună? Studenţimea? Nu! Pouţia? Siguranţa? Aceştia, când auzeau că se aproprie coloanele, intrau în panică şi dispăreau. Nici armata nu le putea sta în cale. Căci nu era vorba de 1. 000 de oameni, ci de 15. 000, de 20. 000, organizaţi şi înflămânziţi.

GARDA CONŞTIINŢEI NAŢIONALE

Intr-o seară ploioasă din toamna lui 1919, în sala de mese a Şcolii de Arte şi Meserii, unde eram pedagog, un prieten îmi arată o notiţă dintr-un ziar: “Garda Conştiinţei Naţionale ţine şedinţă astă seară, Joi, ora 9 în Str. AlecsandriNr. 3 “.

Am plecat imediat în goană cu o mare nerăbdare de-a cunoaşte şi a mă înrola în rândurile acestei organizaţii ale cărei manifeste de luptă anticomunistă le citisem cu câteva luni înainte.

In camera din Str. Alecsandri Nr. 3, amenajată cu bănci de lemn de curând făcute, am găsit un singur om de vreo 40 de ani. Stătea la o masă, posomorât şi aspru, aşteptând să se adune lumea pentru consfătuire.

Un cap mare, nişte braţe puternice, pumni grei, statură mijlocie. Era Constantin Pancu, preşedintele Gărzii Conştiinţei Naţionale.

M-am prezentat, spunându-i că sunt student şi că doresc să fiu primit ca soldat în Gardă. M-a primit. Am asistat la consfătuire.

Veniseră vreo 20 de persoane: un tipograf culegător, Voinescu, un student, vreo 4 mecanici de la R. M. S., vreo doi de la calea ferată, câţiva meseriaşi şi muncitori, avocatul Victor Climescu, un preot.

S-au discutat câteva chestiuni în legătură cu dezvoltarea şi avântul luat de mişcarea comunistă în diverse fabrici şi cartiere şi apoi probleme de organizare a Gărzii.

Din seara aceea drumul meu se bifurca: jumătate în lupta de la universitate şi jumătate cu Constantin Pancu, în rândurile muncitorimii. Eu m-am legat sufleteşte de acest om şi am rămas cu el, sub conducerea lui, tot timpul până la desfiinţarea organizaţiei...


CUPRINS:

LEGIONARI

PĂŞIND ÎN VIATĂ

IN PĂDUREA DOBRINA
LA UNIVERSITATEA DIN IAŞI - SEPTEMBRIE 1919
SE PREGĂTEA REVOLUŢIA
GARDA CONŞTIINŢEI NAŢIONALE
CONSTANTIN PANCU
OCUPAREA REGIEI MONOPOLURII E STATULUI DE CĂTRE GARDA
CONŞTIINŢEI NAŢIONALE
STEAGUL TRICOLOR DEASUPRA ATELIERELOR DE LA NICOLINA
SOCIALISMULNAŢIONAL-CREŞTIN, SINDICATELE NAŢIONALE
CREZUL SOCIALISMULUI NAŢIONAL-CREŞTIN
UN TABLOU FIDEL AL SITUAŢIEI DE LA 1919
CONDUCĂTORII MUNCITORILOR ROMÂNI
ATITUDINEA PRESEI JIDÂNEŞTI
PRIMUL CONGRES STUDENŢESC DUPĂ RĂZBOI CLUJ 4, 5, 6,
SEPTEMBRIE 1920
DESCHIDEREA UNIVERSITĂŢII DIN IAŞI ÎN TOAMNA ANULUI 1920
ANUL UNIVERSITAR 1920-1921
ELIMINAT PENTRU TOTDEAUNA DIN UNIVERSITATEA IEŞEANĂ
CONSILIUL FACULTĂŢII DE DREPT
ANUL UNIVERSITAR 1921-1922
PREŞEDINTE LA SOCIETATEA STUDENŢILOR ÎN DREPT
VIZITA LA UNIVERSITATEA DIN CERNĂUŢI
REVISTA „APĂRAREA NAŢIONALĂ”
ÎNFIINŢAREA ASOCIAŢIEI STUDENŢILOR CREŞTINI
ANGAJAMENT DE ONOARE
LA SFÂRŞITUL STUDIILOR UNIVERSITARE
VARA ANULUI 1922
ÎN GERMANIA

MIŞCAREA STUDENŢEASCĂ

10 DECEMBRIE 1922
NUMERUS CLAUSUS

PROBLEMA JIDĂNEASCĂ

NUMĂRUL JIDANILOR
PROBLEMA PĂMÂNTULUI ROMÂNESC
NOI ŞI PĂMÂNTUL NOSTRU
PROBLEMA ORAŞELOR
PROBLEMA ŞCOLII ROMÂNEŞTI
PROBLEMA PĂTURII CONDUCĂTOARE ROMANEŞTI
PROBLEMA CULTURII NAŢIONALE
REÎNTOARCEREA ÎN ŢARĂ
LA IAŞI
LA BUCUREŞTI
LA CLUJ
ADUNAREA DE LA IAŞI DIN 4 MARTIE 1923
4 MARTIE 1923
ALTE ORGANIZAŢII ANTISEMITE SAU NAŢIONALISTE
FASCIA NAŢIONALĂ ROMÂNĂ ŞI ACŢIUNEA ROMÂNEASCĂ
MODIFICAREA ART. 7 DIN CONSTITUŢIE
PRIMA MEA ARESTARE
VASILE CONTA,
VASILE ALECSANDRI,
MIHAIL KOGĂLNICEANU,
MIHAIL EMINESCU,
ION HELIADE RĂDULESCU,
BOGDAN PETRICEICU HAŞDEU,
COSTACHE NEGRI
VASILE CONTA
VASILE ALECSANDRI
MIHAIL KOGĂLNICEANU
MIHAIL EMINESCU
ION HELIADE RĂDULESCU
BOGDAN PETRICEICU HAŞDEU
COSTACHE NEGRI
GREVA GENERALĂ A STUDENŢIMII CONTINUĂ
IUNIE 1923
PLANURILE IUDAISMULUI PLANURILE MARI ALE IUDAISMULUI FAŢĂ
DE PĂMÂNTUL ŞI NEAMUL ROMÂNESC
PLANURILE IUDAISMULUI FAŢĂ DE MIŞCAREA STUDENŢEASCĂ
ARGUMENTE ŞI ATITUDINI JIDĂNEŞTI
CONGRESUL CONDUCĂTORILOR MIŞCĂRII STUDENŢEŞTI
CONGRESUL DE LA CÂMPULUNG AL L. A. N. C
COMPLOTUL STUDENŢESC DIN OCTOMBRIE 1923
AFARĂ
OBOLUL MOŢILOR PENTRU STUDENŢII DE LA VĂCĂREŞTI
GÂNDURI DE VIAŢĂ NOUĂ
IZOLAREA POLITICIANISMULUI
PEDEPSIREA TRĂDĂRII ŞI PROCESUL
LA IAŞI

UN AN DE MARI ÎNCERCĂRI MAI 1924 - MAI 1925

CĂMINUL CULTURAL CREŞTIN
PRIMA TABĂRĂ DE MUNCĂ
O NOUĂ LOVIRE
COPLEŞIT DE LOVITURI LA GRĂDINĂ
SUS, ÎN CABINETUL PREFECTULUI
ÎNCERCAREA DE SFArAMARE A BLOCULUI NOSTRU
LOGODNA
PROCESUL MOŢA-VLAD
ÎN JURUL CELOR PETRECUTE LA GRĂDINĂ
ÎNTRUNIRILE DE PROTESTARE CONTRA LUI MANCIU DIN 3 ŞI 5 IUNIE
SE ORDONĂ ANCHETĂ ADMINISTRATIVĂ, MEMORIUL
D-LUI MAIOR AMBROZIE
ZIUA FATALĂ, 25 OCTOMBRIE 1924
DOUĂ ARTICOLE ÎN JURUL CAZULUI MANCIU
GREVA FOAMEI
SINGUR LA GALATA
MUTAREA PROCESULUI LA FOCŞANI
LA TURNU SEVERIN
PROCESUL
SPRE IAŞI

IUNIE 1925 - IUNIE 1927

NUNTA
BOTEZUL DE LA CIORÂŞTI
DUPĂ UN AN REÎNCEPE MUNCA
PRIMEJDII CARE PÂNDESC O MIŞCARE POLITICĂ
CRITICA CONDUCĂTORULUI
UN PROCES DE CONŞTIINŢĂ
ÎN FRANŢA, LA CARTE
LA GRENOBLE
ALEGERI GENERALE ÎN ŢARĂ
ÎN MUNŢII ALPI
LA BUCUREŞTI, LIGA APĂRĂRII NAŢIONALE CREŞTINE S-A RUPT ÎN DOUĂ
CE SE ÎNTÂMPLASE?
CUM AM PROCEDAT ÎN FAŢA ACESTEI SITUAŢII

LEGIUNEA ARHANGHELULUI MIHAIL

LEGIUNEA ARHANGHELULUI MIHAIL
MATERIA
RAŢIUNEA
ÎN CONTRA MIŞELIEI
PRIMELE ÎNCEPUTURI DE VIAŢĂ LEGIONARĂ
PROGRAMUL NOSTRU
PRIVELIŞTI DIN VIAŢA PUBLICĂ ROMANEASCĂ
GÂNDURI ÎN FAŢA ACESTEI LUMI
ETAPELE DE DEZVOLTARE A LEGIUNII
CONŢINUTUL PRIMULUI NUMĂR „Pământul Strămoşesc”
„PĂMÂNTUL STRĂMOŞESC” No. 2
DEZINTERESAREA ÎN LUPTĂ
DISCIPLINA ŞI DRAGOSTEA
LUPTA PENTRU MENŢINEREA REVISTEI
ALTE NUME CARE SE DESPRIND CITIND
PRIMELE NUMERE ALE REVISTEI
CUM ERA PRIMITĂ ACŢIUNEA NOASTRĂ
DINCOLO DE FORME
MIŞCĂRILE NAŢIONALE ŞI DICTATURA
PRIMELE ÎNCEPUTURI DE ORGANIZARE
LEGĂMÂNTUL PRIMILOR LEGIONARI
O NOUĂ BĂTĂLIE
PROBLEME DE ORDIN MATERIAL
VARA LUI 1928
ÎN LUPTĂ CU MIZERIA
PROFESORUL GĂVĂNESCUL PRIMEŞTE SĂCUŞORUL CU ŢĂRÂNĂ
3-4 IANUARIE 1929 268

SPRE MASELE POPULARE

LA MOŢI
VARA LUI 1929
HOTĂRÂREA DE A PĂŞI ÎN MASE
15 DECEMBRIE 1929
ÎN ARDEAL, LA LUDOŞUL DE MUREŞ
ÎN BASARABIA
DIN NOU ÎN BASARABIA
FRĂMÂNTĂRI ÎN MARAMUREŞ
MARŞUL ÎN BASARABIA
GARDA DE FIER
ATENTATUL CONTRA MINISTRULUI ANGHELESCU
DIZOLVAREA LEGIUNII ARHANGHELULUI MIHAIL ŞI A GĂRZII DE FIER
PROCESUL
MIŞCAREA LEGIONARĂ ÎN PRIMELE ALEGERI
LUPTA DE LA NEAMŢ

DEMOCRATIA ÎMPOTRIVA NEAMULUI

ÎN PARLAMENT
CÂTEVA OBSERVAŢIUNI ASUPRA DEMOCRAŢIEI
ELECŢIUNE, SELECŢIUNE ŞI EREDITATE
INDIVID, COLECTIVITATE NAŢIONALĂ, NAŢIUNE
NEAMUL
ŢELUL FINAL AL NEAMULUI
MONARHIA ŞI LEGEA MONARHIEI
LUPTA DE LA TUTOVA
A DOUA DIZOLVARE A GĂRZII
NOI ALEGERI GENERALE
PENTRU A DOUA OARĂ ÎN PARLAMENT
CUM SE PREZENTA ORGANIZAŢIA LEGIONARĂ ÎN 1932-1933

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.115 sec