Pentru cine este nociva originea traco-daca a limbii romane?

Preț: 25,00 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil
Autor: Iulia Branza Mihaileanu
Editura: Geto Dacii
Anul publicării: 2016
Pagini: 155
Categoria: Dezvaluiri
DESCRIERE
Dar baba, soţia moşului, măcar ea o fi fiind de-o seama cu străvechile noastre poveşti populare?
Nu, nici ea. Deşi are o largă răspândire şi în alte limbi indo-europene, asta nu are importanţă. DEX-ul stă ferm pe poziţii; am luat-o de la slavi. Insă Mihai Vinereanu arată că provine din radicalul bab-, care este de natură imitativă şi explică vasta lui răspândire chiar şi în limbile hamito-semitice.
Când e vorba de neam, cititorul e curios să afle dacă măcar mama este geto-dacică. Nu trageţi nădejde. Nici ea nu este a noastră. E luată din latină, unde are două sensuri: „ţâţă, sân" şi „mamă" în limbajul copiilor.
Cuvântul romanilor adulţi, adică cel adevărat pentru „mamă", era mater. Acum aţi înţeles absurdul situaţiei pe care ne-o impune DEX-ul! Dacii nu au luat cuvântul de bază de ia legionari. Ci unul din limbajul copiilor.
Dacă ar fi să acceptăm, prin absurd, teza DEX-ului, ar trebui să ne întrebăm: „Câte legiuni de copii mici vor fi adus romanii în Dacia pentru ca dacii, auzindu-î cum gânguresc, să se lepede de cuvântul lor pentru «mamă» şi să îl înveţe pe cel al pruncilor latini?".
Mihai Vinereanu arată că silaba ma, fiind una dintre primele rostite de copii, explică prezenţa acestui cuvânt în foarte multe limbi: greacă, albaneză, bulgară, sârbo-croată, rusă, maghiară, italiană. Acest radical există şi în limbile ne-mdo~europene: basca, ebraica.
Trebuie oare să le atragem atenţia savanţilor noştri pe puncte câ şi pruncii traco-daci, laolaltă cu alţi prunci indo-europeni, rosteau silaba ma? Ori că şi limba traco-dacă avea cuvântul mamâ în rând cu celelalte limbi indo-europene din a cărei familie făcea parte?
Degeaba le amintim, Prima ediţie a Dicţionarului etimologic al lui Mihai Vinereanu a apărut în 2008. In 2009 apare o nouă ediţie a DEX-ului. Credeţi câ s-a schimbat ceva în el?
La cuvântul mamâ aceeaşi aberaţie. Pruncii traco-dacilor nu rosteau silaba ma. I-au aşteptat pe legionari pentru ca dacii, nu ştiu prin ce minune telepatică, să audă de la pruncii latini rămaşi la Roma cuvântul mamma, să îl înveţe cu viteza luminii şi să îl transmită tot prin telepatie până în Dacia liberă.
Să ştiţi că DEX-ul este înţesat cu asemenea „miracole" lingvistice...
CUPRINS:
Cuvânt-înainte
1 Pentru cine este nocivă originea traco-dacă a limbii române?
2 DEX-ul confirmă: romanizarea nu a avut loc
3 DEX-ul: costumul naţional românesc e 31 împrumutat din vecini
4 DEX-ul: pământul dacic provine din „podeaua" latină
5 DEX-ul: neamul românesc e împrumutat de la maghiari
6 DEX-ul: în casa românului stăpânul este slav
7 Cercul vicios al jongleriilor „ştiinţifice"
8 Romanizare cu pene şi cerneală
9 Farsorul „ştiinţific"
10 Scrisul s-a născut în Europa
11 Cunoaşterea - o aventură formidabilă
Nu, nici ea. Deşi are o largă răspândire şi în alte limbi indo-europene, asta nu are importanţă. DEX-ul stă ferm pe poziţii; am luat-o de la slavi. Insă Mihai Vinereanu arată că provine din radicalul bab-, care este de natură imitativă şi explică vasta lui răspândire chiar şi în limbile hamito-semitice.
Când e vorba de neam, cititorul e curios să afle dacă măcar mama este geto-dacică. Nu trageţi nădejde. Nici ea nu este a noastră. E luată din latină, unde are două sensuri: „ţâţă, sân" şi „mamă" în limbajul copiilor.
Cuvântul romanilor adulţi, adică cel adevărat pentru „mamă", era mater. Acum aţi înţeles absurdul situaţiei pe care ne-o impune DEX-ul! Dacii nu au luat cuvântul de bază de ia legionari. Ci unul din limbajul copiilor.
Dacă ar fi să acceptăm, prin absurd, teza DEX-ului, ar trebui să ne întrebăm: „Câte legiuni de copii mici vor fi adus romanii în Dacia pentru ca dacii, auzindu-î cum gânguresc, să se lepede de cuvântul lor pentru «mamă» şi să îl înveţe pe cel al pruncilor latini?".
Mihai Vinereanu arată că silaba ma, fiind una dintre primele rostite de copii, explică prezenţa acestui cuvânt în foarte multe limbi: greacă, albaneză, bulgară, sârbo-croată, rusă, maghiară, italiană. Acest radical există şi în limbile ne-mdo~europene: basca, ebraica.
Trebuie oare să le atragem atenţia savanţilor noştri pe puncte câ şi pruncii traco-daci, laolaltă cu alţi prunci indo-europeni, rosteau silaba ma? Ori că şi limba traco-dacă avea cuvântul mamâ în rând cu celelalte limbi indo-europene din a cărei familie făcea parte?
Degeaba le amintim, Prima ediţie a Dicţionarului etimologic al lui Mihai Vinereanu a apărut în 2008. In 2009 apare o nouă ediţie a DEX-ului. Credeţi câ s-a schimbat ceva în el?
La cuvântul mamâ aceeaşi aberaţie. Pruncii traco-dacilor nu rosteau silaba ma. I-au aşteptat pe legionari pentru ca dacii, nu ştiu prin ce minune telepatică, să audă de la pruncii latini rămaşi la Roma cuvântul mamma, să îl înveţe cu viteza luminii şi să îl transmită tot prin telepatie până în Dacia liberă.
Să ştiţi că DEX-ul este înţesat cu asemenea „miracole" lingvistice...
CUPRINS:
Cuvânt-înainte
1 Pentru cine este nocivă originea traco-dacă a limbii române?
2 DEX-ul confirmă: romanizarea nu a avut loc
3 DEX-ul: costumul naţional românesc e 31 împrumutat din vecini
4 DEX-ul: pământul dacic provine din „podeaua" latină
5 DEX-ul: neamul românesc e împrumutat de la maghiari
6 DEX-ul: în casa românului stăpânul este slav
7 Cercul vicios al jongleriilor „ştiinţifice"
8 Romanizare cu pene şi cerneală
9 Farsorul „ştiinţific"
10 Scrisul s-a născut în Europa
11 Cunoaşterea - o aventură formidabilă
RECENZII