NOI NU SUNTEM URMASII ROMEI Vol III - Calatorie in Dacia, tara zeilor

NOI NU SUNTEM URMASII ROMEI Vol III - Calatorie in Dacia, tara zeilor
Preț: 17,00 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil
Editura:
Anul publicării: 2014
Pagini: 120
Categoria: Istorie

DESCRIERE

Marele Zeu, zeul suprem al celor văzute şi nevăzute, şi-a îndreptat privirea atotputernică spre Pământ şi a decis că este timpul să creeze fiinţe umane care să se bucure de frumuseţile şi bogăţiile terestre. Prin respiraţia sa divină, el a creat, întâi şi; intâi, şapte zei, Zeii Genezei.

Conducătorul lor era Daksha, potrivit unei vechi legende din cultura vedică. Dupa ce a cercetat cu atenţie întregul Pământ, Daksha a găsit, în sfârşit, cel mai frumos loc unde munţi mândri, acoperiţi de zăpezi, sărută înaltul albastru al cerurilor şi îşi desfata privirea pe întinsul dealurilor blânde, pe văile şi râurile argintii ce se unesc şi formează un imens şi limpede ochi de ape. Aici şi numai aici Geneza putea să înceapă.

Daksha era exaltat şi fericit: găsise raiul pe pământ, găsise cel mai potrivit loc pentru Aleşii Lumii. Ca atare, şi-a început munca de creaţie. în timpul nopţii, a populat Locul Sfânt cu primii 10. 000 de fii, fiii lui iubiţi, "aleşii lumii" (The chosen people), care vor ajunge să stăpânească lumea.

In timpul zilei, cei şapte zei - zeii primordiali ai genezei - au continuat să populeze Pământul cu tot felul de animale, astfel că diversitatea lor începu să coloreze pământul şi să-i dea o viaţă trepidantă cum niciodată nu mai fusese.

Lucrarea zeiască era aproape terminată. Ceea ce lipsea era miracolul prin care fiii lui urmau să se înmulţească şi să stăpânească în pace pământul.

După o clipă de gândire, Daksha a găsit soluţia perpetuării infinite: a creat Femeia. Apoi, în timp, el va descoperi şi Secretul Uitat. Acum, aleşii lui Daksha erau aleşii lumii şi el i-a numit Daci.

Daksha va rămâne cunoscut în mitologia vedică (cea mai veche mitologie din lume) ca zeu al genezei şi al perpetuării infinite. Fiii lui iubiţi, Dacii, vor stăpâni Pământul.


Fragment din carte:

…numai 14 la suta din teritoriul Daciei a fost cucerit, pe mai mult de 86 la suta din teritoriul ei necalcind picior de roman, si pentru o perioad` istorica foarte scurta, de numai 165 de ani.

Insa, paradoxal, potrivit "istoricilor nostri", ei dacii, chiar si neocupati de romani, au fugit repede sa invete limba latina de la niste legionari care abia o bijbiiau ei insisi.

Ei dacii liberi au venit in fuga mare, de prin munti, vaI si cimpii, paduri si mlastini, dealuri si ponoare, unii tocmai de dincolo de Prut si Nistru iar altii chiar de pe Don, au venit asa de placere, de la mari distante, sa invete limba latina si sa-o uite pe a lor.

Asa ne invata ei, "istoricii nostri", adaug eu. Cu ochi veseli, zimbitori, rizind fara jena, Andrei isI continua prelegerea.


- Salba de fortificatii de la Costesti, Blidaru si Piatra Rosie, menita sa apere "Cetatea Lumii", cetatea de scaun a regilor daci de la Sarmi-Seget-Usa (Gradistea Muncelului), ale carei ruine ne intimpina peste timp la fel de impunatoare, reprezinta marturii de pret ale infloritoarei civilizatii dacice.

Dealul "Cetatuia", cu cetatea de pe culmea sa, formeaza un minunat punct de paza, cu vedere la mare departare, plasat la intrarea in masivul muntos, acolo unde valea Apei Gradistea se ingusteaza deodata.

Sistemul de aparare al cetatii se bazeaza pe succesiunea a trei tipuri de fortificatie: valuri de pamint, un zid de piatra gros de 3 m, flancat de trei bastioane si o dubla palisada ce inconjoara partea de sud a inaltimii.

Platoul cel mai inalt este ocupat de doua turnuri-locuinta, construite din blocuri de piatra si caramizi, la care se ajungea urcind pe o scara monumentala. Tot aici se gasesc urmele baracilor soldatilor daci din garnizoana si un turn de observatie.


Pe terase au fost identificate lacasuri de cult (sanctuare), cisterne de apa etc. Asa cum despre Valea Regilor din Egipt nu se stia prea mult pina cind au inceput sapaturile arheologice, tot asa de putin se stie astazi despre istoria acestui popor minunat.

Mai incolo vedem si o a doua cetate - cea mai mare cetate dacica de aparare.

- Pe virful acela, acolo, se afla Cetatea Blidaru, spune acelasi Andrei.

- Acolo ai facut tu niste niste poze color, foarte frumose, pe care le-ai publicat in "Fierul, Timpul, Dacii"?, il intreb pe Andrei.

-Da, o poza cu niste ziduri si bastioane colosale. Mai sus e un castru, iar mai jos, o casa de aparare, tot cu niste ziduri de 4-5 metri. Trebuie sa vedeti ce e jos! E ceva fantastic acolo pe virful acela. Iar la el se ajunge pe niste terasari, unele dupa altele, pe care trebuie sa urci din greu.

Situata pe culmea Blidarului (703m), fortificatia cuprinde doua incinte unite intre ele, avind impreuna sase turnuri de protectie. Prima cetate, ce ocupa platoul superior al dealului, are o forma trapezoidala, fiind prevazuta cu patru turnuri exterioare, plasate pe colturi. Intrarea se facea prin turnul I si era astfel conceputa incit sa impiedice desfasurarea fortelor inamicului.

La vest de prima cetate a fost conceputa cea de-a doua, avind forma pentagonala. Aici atrage atentia sistemul platformelor de lupta, cu cazemate, de pe laturile de nord si de vest.

Aprovizionarea cu apa a cetatii era asigurata de o cisterna patrulatera, situata in partea de nord-vest, in afara zidurilor de aparare.

Pe aceeasi latura, pe o terasa mai joasa, numita "Poiana Pertii", se afla un turn de paza ce asigura supravegherea accesului spre cetate.

-Si cind te gindesti ca toate acestea au fost construite de niste tarani daci, nerabdatori sa-i intilneasca pe romanii cuceritori si sa le invete limba.

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie

Titluri de același autor

Created in 0.015 sec