Limbajul simbolic, limbajul naturii - Omraam Mikhael Aivanhov

Preț: 47^,25 lei

Disponibilitate: în stoc

adaugă în coș

Autor: Omraam Mikhael Aivanhov

ISBN: 978-606-8184-10-4

Editura: Prosveta

Anul publicării: 2021

Pagini: 336

Categoria: Omraam Mikhael Aivanhov

download

DESCRIERE

Opere complete - volumul 8

"Pentru a intelege lumea simblourilor, trebuie sa intelegeti ce este o samanta.

Ai un graunte minuscul, il plantezi si intr-o zi devine un copac grozav.

In trecut, Inteleptii au vazut ca pretutindeni in natura, in suflet si in gand, se deruleaza acelasi proces de dezvoltare si astfel ei au condensat un copac intreg intr-un graunte. Ce este acest graunte?

Este un simbol, un talisman, o amuleta care rezuma o lume intreaga. Initiatul il planteaza in mintea sa, il uda des si apare copacul; apoi Initiatul lucreaza si bucura la umbra acestui copac, si dupa un timp, aduna semintele si reincepe acelasi proces..

Viata functioneaza cu simboluri si manifesta prin ele; fiecare obiect este un simbol care contine viata.

Pentru a patrunde in viata, trebuie sa lucrati cu simboluri si, invers, pentru a descoperi simboluri si a intelege tot ce contin ele, trebuie sa traiti viata reala."

.. totul se rezumă la simbolul şarpelui care îşi muşcă coada. Şi vedeţi voi, ceea ce este extraordinar la Iniţiaţi este că ei au capacitatea de a rezuma, de a condensa o ştiinţă ameţitoare într-un simbol aparent nesemnificativ.

„Dar de ce, veţi spune, trebuie să unim cele două extremităţi ale şarpelui?" Vă voi răspunde doar că, omul dacă ar rămâne ca o linie dreaptă sau sinuoasă, şi-ar împrăştia energiile şi ar fi vlăguit. în timp ce dacă ar uni cele două extremităţi, cei doi poli ar fi conectaţi şi există o forţă formidabilă care se acumulează în cerc, în centrul său. Atâta timp cât omul nu s-a regăsit, toată puterea lui se risipeşte inutil, dar când se regăseşte, puterea lui este acolo, adunată, condensată şi păstrată pentru muncă. Da, capul şi coada... adevărata cunoaştere este rezultatul legăturii capului şi al cozii.

Nefericirea oamenilor constă în faptul că aceştia caută întotdeauna să se cunoască pe ei înşişi prin alţii. Bărbatul caută întotdeauna o femeie, iar femeia un bărbat, ca să se contopească, de aceea nu reuşesc să se găsească: pentru că în exterior nu ne regăsim şi ne pierdem puterea, o risipim. Nu te regăseşti niciodată prin altcineva, este un efort irosit. Desigur, există câteva senzaţii mici, unele mici satisfacţii, dar imediat după aceea ne îndepărtăm, suntem din nou separaţi şi chiar atât de separaţi, încât începem să ne certăm. Vrem să ne sudăm împreună, să ne unim, dar nu este nimic de făcut! Vom fi întotdeauna două persoane separate, două persoane diferite.

Ne regăsim doar atunci când încetăm să ne căutăm în afară, prin alţii, şi începem să ne căutăm în interior şi să realizăm simbolul şarpelui care îşi muşcă coada. Atunci, forţele se acumulează, lumina creşte şi suntem împliniţi...

CUPRINS:

I. Sufletul... 7
II. Fiinţa umană şi diferitele sale suflete... 39
III. Cercul (centrul şi periferia)... 63
IV. Timpul şi veşnicia... 109
V. Cele douăsprezece munci ale lui Hercule... 137
VI. Marea primăvară... 165
VII. Prima zi de primăvară... 173
VIII. Adevărata cununie... 191
IX. De ce omul a antrenat omul în căderea lui... 219
X. Cum sunt conţinute în gură cele două principii... 241
XI. Sfântul Duh... 261
XII. Limbajul simbolic... 283