Istoria Chinei si a civilizatiei chineze. Romania si China

Istoria Chinei si a civilizatiei chineze. Romania si China
Preț: 150,00 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil
Autor:
Editura:
Anul publicării: 2009
Pagini: 336 pagini full color
Format: 24x31
Categoria: Istorie

DESCRIERE

De ce China?


Istoria Chinei şi a civilizaţiei chineze. România şi China reprezintă prima lucrare de acest gen care apare în peisajul editorial românesc, sub egida Fundaţiei Europene Titulescu, într-o superbă haină de gală oferită de Editura Uranus din Bucureşti, în preajma aniversării a şaizeci de ani de la înfiinţarea Republicii Populare Chineze şi de la stabilirea relaţiilor diplomatice depline româno-chineze, la nivel de ambasadă.
Cartea este, totodată, prima publicaţie enciclopedică despre China şi relaţiile ei cu România, elaborată de un autor român.
Este vorba de doctorul în istorie, Ion Buzatu, sinolog cu experienţă diplomatică îndelungată, licenţiat al Universităţii din Beijing, pasionat de istoria Chinei, vorbitor de limbă chineză şi cunoscător al zonei Asiei de Sud-Est, autor al mai multor lucrări în domeniu.
Aş dori ca prezentul demers editorial să constituie un omagiu adresat Chinei şi poporului chinez, unei istorii uriaşe şi unei experienţe umane exemplare.
Am avut şansa să cunosc China şi fenomenul chinez timp de câteva decenii, în diverse ipostaze, particulare sau oficiale, şi mi-am dat seama că pe orice portiţă ai intra în această realitate, fie ea istorică, socială, culturală, economică sau alta, nu poţi s-o judeci cu măsurile obişnuite. Te refuză şi te obligă să-i foloseşti propriile măsuri. Aici funcţionează alte legi.
Mutatis mutandis, am putea spune că una dintre ele este legea numerelor mari. Să luăm câteva exemple, la întâmplare, dintr-o ofertă absolut fabuloasă:

* China actuală se întinde pe o suprafaţă de 9, 6 milioane kilometri pătraţi, adică 6, 4% din suprafaţa planetei (fiind a doua ca mărime) şi numără un miliard trei sute de milioane locuitori, ceea ce reprezintă o cincime din populaţia Pământului. Evident, este cap de listă.

* China, Împărăţia din mijlocul lumii, are o istorie atestată de peste 4000 ani, din care 3600 ani de istorie scrisă. Până în 1911, s-au perindat la domnie peste 300 împăraţi din aproape 40 dinastii.

* Epoca feudală la chinezi începe cu circa 200 ani înainte de Hristos (ca să folosim un reper curent), cu un avans de un mileniu faţă de Europa. mt_gallery: Istoria Chinei - Ion Buzatu

* Sistemul ereditar de succesiune, indiferent de etnia împăraţilor şi de vicisitudinile istorice, a durat în China aproape 4000 de ani (până în 1911 când a fost înregistrat ultimul împărat).

* Nicio altă ţară din lume nu are un asemenea palmares, care explică probabil, longevitatea şi continuitatea statală chineză.

* După această dată, China a fost condusă de 20 de preşedinţi şi 12 şefi de stat.

* Aportul chinez la patrimoniul cultural universal stă, de asemenea, sub semnul colosalului. Am putea enumera: primul calendar, primul ceas astrologic, porţelanul, hârtia, tiparul, busola, seismograful.


Prefaţă - De ce China?
Foreword - Why China?

Introducere
partea întâi:
ANTICHITATEA CHINEZĂ
Capitolul 1. Zorii naşterii naţiunii chineze
1. Legenda creaţiei universului şi fiinţei umane în spaţiul chinez
2. China Centrală – leagănul naţiunii şi civilizaţiei chineze
3. Culturile neolitice: Banpo, Hemodu, Dawenkou
Capitolul 2. Epoca bronzului şi fierului
1. Cei cinci regi legendari civilizatori. Chaoshi, Suiren, Fuxi, Shennong, Cangjie
2. Cei cinci împăraţi înţelepţi: Huang Di, Yan Di, Yao, Shun, Da Yu
3. Xia – Prima dinastie imperială chineză (2070-1600 î. Hr.)
4. Dinastia Shang (1600-1046 î. Hr.). Începutul istoriei scrise
Capitolul 3. Dinastia Zhou (1046-221 î. Hr.)
Coagularea trăsăturilor naţiunii şi civilizaţiei chineze
1. Originea şi ascensiunea neamului Zhou
2. Războaiele Zhou-Shang şi fondarea dinastiei Zhou
3. Zhou de Apus (1046-770 î. Hr.)
4. Întemeierea noii dinastii Zhou de Răsărit (770-221 î. Hr.)
5. Chunqiu – Perioada Primăverii şi Toamnei
6. Filozofi titani: Confucius (551-479 î. Hr.), Lao Zi (572-490 î. Hr.) şi “Cartea Cântecelor”
7. Zhanguo Shidai – Epoca Statelor Combatante (476-221 î. Hr.)
8. Baihua qifang, baijia zheng ming – “Înflorirea a o sută de flori şi întrecerea
a o sută de şcoli”
9. Arta, literatura şi istoriografia
Capitolul 4. Dinastia Qin (221-206 î. Hr.) Unificarea întregii ţări
1. Sfârşitul “Epocii Statelor Combatante” şi întemeierea dinastiei Qin
2. Împăratul Qin Shihuang (221-210 î. Hr.)
3. Reformele întreprinse de împăratul Qin Shihuang pentru consolidarea propriei puteri şi a statului unit centralizat chinez
4. Construcţiile monumentale: Marele Zid Chinezesc, Mausoleul imperial Qin cu armata de teracotă, Palatul Afang – permanenţe strălucitoare ale civilizaţiei şi istoriei chineze
cuprins
Vas, ceramică pictată, cultura Dawenkou (4300 - 2500 î. Hr.)

ISTORIA CHINEI ŞI A CIVILIZAŢIEI CHINEZE
Ion Buzatu
5. Vizitele în teritoriu ale împăratului Qin Shihuang, în căutarea elixirului nemuririi şi tinereţii veşnice şi… naşterea naţiunii japoneze
6. Declinul şi decăderea dinastiei Qin. Marile răscoale de la sfârşitul secolului III î. Hr.
partea a doua:
EPOCA FEUDALĂ
Capitolul 5. Magnifica dinastie Han (206 î. Hr. – 220 d. Hr.)
A. Han de Apus
1. Domnia împăratului Gao Zu / Liu Bang
2. ”Împăratul literat”, pionier al comportamentului plin de modestie şi politeţe, specific chinezilor
3. Epoca de aur a dinastiei Han de Apus şi începutul armării Chinei ca mare putere
4. Adoptarea confucianismului ca ideologie principală a statului
5. Călătoria lui Zhang Qian în Asia Centrală şi deschiderea “Drumului Mătăsii”
6. Luptători ai legiunilor romane la graniţa Chinei
7. Diplomaţia... mireselor / He Qin’
8. Declinul dinastiei Han de Apus
9. Uzurpatorul Wang Mang (9-23 d. Hr.)
B. Dinastia Han de Răsărit (25-220 d. Hr.)
1. Restaurarea lui Guang Wu Di (25-57 d. Hr.)
2. Un secol de mare înflorire şi dezvoltare culturală, ştiinţifică şi religioasă a Chinei
3. Sima Qian (145-86 î. Hr.) părintele istoriei Chinei
4. Aducerea şi răspândirea budismului în China
5. Impactul dinastiei Han în istoria Chinei
Capitolul 6. San guo – Cele trei regate: Wei, Shu, Wu (220-266)
1. Sfârşitul dinastiei Han. Răscoala “Turbanelor Galbene” şi generalii Tong Chao şi Cao Cao
2. Apariţia “Celor trei regate” – “Sanguo”
3. Confruntarea tripartită şi sfârşitul “Celor trei regate”
Capitolul 7. Dinastia Jin (265-420) şi Perioada celor 5 minorităţi (sau seminţii barbare) şi a celor 16 state (316-420)
1. Dinastia Jin de Apus (265-316)
2. Perioada năvălirii celor cinci minorităţi etnice şi fondării celor 16 state
3. Dinastia Jin de Răsărit (317-420)
Capitolul 8. Dinastiile de Sud şi de Nord
1. Dinastiile de Sud (420-589)
Strategul patriot
Zhu Geliang (181-223)


2. Dinastiile de Nord (386-532)
3. Progresul culturii şi ştiinţei în perioadele dinastiilor Jin de Apus şi de Răsărit şi dinastiilor de Sud şi de Nord
Capitolul 9. Dinastia unificatoare Sui (589-618)
1. Reunificarea statului chinez
2. Reformele împăratului Wen Di
3. Împăratul Yang Di – între construcţii gigantice, războaie de cucerire şi viaţă erotică intensă
Capitolul 10. Tang (618-907) – Dinastia grandioasă a istoriei Chinei
1. Caracteristicile şi însemnătatea dinastiei Tang în istoria Chinei
2. Împăratul Li Shimin / Tai Zong
3. Căsătoria regelui tibetan Songtsen Gampo cu prinţesa chineză Wencheng şi începerea extinderii influenţei Chinei asupra Tibetului
4. Wu Zetian (690-705) – “Împărăteasa Cerului”
5. Kaiyuan – perioada de vârf a dinastiei Tang. Domnia “Împăratului artist” Xuan Zong (712-756)
6. Changan – capitala dinastiei Tang, megapolisul lumii secolului VIII
7. Călătoria călugărului Xuan Zang în ţările budiste din Asia de Sud şi întregirea sutrelor budiste, cu traducerea acestora în limba chineză
8. Shi-Lin şi Da-Qin Jing-Jiao “Pădurea de stele” şi “Tableta nestoriană” – Prima mărturie istorică scrisă a contactelor dintre China şi creştinii din Imperiul Roman
9. Destinul imperiului chinez Tang la cheremul concubinei Yang Guifei (717-755)
10. Rebeliunea An Lu Shan
11. Începutul declinului şi sfârşitul dinastiei Tang
12. Cultura, ştiinţa şi religia în perioada dinastiei Tang
Capitolul 11. Perioada celor cinci dinastii şi zece state (907-960).
Wuo chao Shiguo Shidai
Capitolul 12. Dinastia Song (960-1279)
1. Song de Nord (960-1126)
2. Reformele lui Wang Anshi (1021-1086)
3. Declinul dinastiei Song de Nord
4. Catastrofa şi umilinţa Jing Kang. Captivitatea jurchenă
Capitolul 13. Dinastiile etnice minoritare
1. Liao, Qidani-Khitani (915-1125)
2. Dangxiang / Xi-Xia – tanguţi (1034-1227)
3. Jin / Nuzhen – nuceni sau jurcheni (1115-1234)
Dansând şi cântând
la diverse instrumente muzicale,
frescă din mormântul prinţesei Yongtai,
Dinastia Tang

I S T O R I A C H I N E I Ş I A C Ion Buz a tu I V I L I Z A Ţ I E I C H I N E Z E
Capitolul 14. Dinastia Song de Sud (1127-1279)
1. Circumstanţele fondării noii dinastii
2. Consolidarea dinastiei
3. Yue Fei şi încercările de recucerire a Nordului
4. Căderea dinastiei Song de Sud
5. Noi progrese ale ştiinţei şi culturii în perioada dinastiilor Song de Nord şi Song de Sud
Capitolul 15. Dinastia Yuan – mongolă (1279-1368)
1. Genghis Khan (1162-1227) şi planul de cucerire a Chinei
2. Împăratul Khubilai / Hubilie – “domnitor a tot ce se află sub soare” (1260-1294)
3. Dadu – Khanbalâk – “capitala lumii” şi Marco Polo (1254-1324)
4. Lupta acerbă pentru putere şi sfârşitul Dinastiei Yuan
5. Ştiinţa şi cultura în perioada dinastiei Yuan
Capitolul 16. Dinastia strălucitoare Ming (1368-1644)
1. Zhu Yuanzhang (1368-1398) – al doilea ţăran inteligent din istoria Chinei ajutat de destin – întemeietorul dinastiei Ming
2. Domnia Yongle (1402-1424) şi Oraşul Interzis
3. Ieşirea Chinei în lume. Călătoriile peste mări ale primului mare navigator chinez Zheng He (1371-1435)
4. Consolidarea Imperiului celest Ming
5. Înflorirea ştiinţei şi culturii
6. Provocările externe şi interne. Declinul treptat al dinastiei Ming
7. Răscoala lui Li Zicheng, “Marea guvernare Shun” şi căderea dinastiei Ming
8. Încercări de resuscitare şi de continuare a dinastiei Ming
Capitolul 17. Dinastia Qing – manciuriană (1644-1911)
1. Înfrângerea răsculaţilor – prilej şi pretext pentru conducătorii ambiţioşi manciurieni de a cuceri Imperiul celest chinez
2. Uciderea lui Li Zicheng şi instaurarea noii dinastii Qing
3. Consolidarea dinastiei Qing în timpul domniei longevive, de şase decenii, a împăratului Kang Xi (1661-1722). Întâlnirea cu Spătarul Milescu
4. Intrarea triumfală a lui Zheng Chenggong / Koxinga în Taiwan, izgonirea olandezilor şi integrarea oficială a Taiwanului în teritoriul Chinei
5. Domnia strălucitoare a împăratului Qian Long (1735-1796)
6. Cultura şi arta chineză în perioada dinastiei Qing
7. Primul război al opiului (1840-1841). Cedarea Hong Kongului
8. Răscoala Tai Ping şi “Regatul ceresc” (1851-1864)
Împăratul Qian Long, în armură, Dinastia Qing (1735-1796)
9. Cel de-al doilea război al opiului (1856-1860)
10. Lovitura de palat “Xinyou” şi instaurarea timp de aproape o jumătate de secol, în manieră chineză, a domniei absolute a împărătesei văduve, Ci Xi
11. Războiul franco-chinez
12. Războiul japono-chinez, Tratatul de la Shimonoseki şi pierderea Taiwanului
13. Mişcarea reformistă de 100 de zile (1898)
14. Răscoala boxerilor – Yi he tuan
15. Declinul accentuat şi sfârşitul Dinastiei Qing
partea a treia:
PERIOADA CAPITALISTĂ 1912 – 1949
Capitolul 18. Regimul republican
1. Sun Yatsen / Song Zhongshan (1866-1925) şi Revoluţia burghezo-democratică “Xinhai”
2. Prima Republică Chineză – Zhong-Hua Min-Guo (1912-1928)
3. Încercarea de restaurare imperială eşuată: Yuan Shikai
4. Dispersarea puterii centrale în China. Perioada guvernatorilor militari du-jun (1916-1926)
5. Efervescenţa culturală şi politică
6. China în primul război mondial. Mişcarea studenţilor din 4 mai 1919 – “Wu Sî Yundong”
7. Constituirea Partidului Comunist Chinez şi primului “Front unit” între comunişti şi guomindanişti
8. Reuşita expediţiei militare “Nord” şi reinstituirea administraţiei centrale.
Moartea lui Sun Yatsen şi ascensiunea lui Chang Kaishek la putere
9. Influenţa luptei pentru putere dintre Stalin şi Troţki în mişcarea de stânga din China. Conflictul dintre guomindanişti şi comunişti. Prima “Republică Sovietică Chineză”
10. “Marşul cel lung”– o odisee contemporană. Impunerea lui Mao Zedong la conducerea P. C. Chinez
Capitolul 19. China înainte, în timpul, şi imediat după Cel de-al Doilea Război Mondial
1. Agresiunea Japoniei în Nord-Estul Chinei şi formarea Statului marionetă, Manchukuo, condus de fostul împărat Pu Yi
2. Incidentul de la Xian şi al doilea “Front Unit”
3. Agresiunea pe scară largă a Japoniei împotriva Chinei. Atrocităţile de la Nanjing.
4. Republica China şi guvernul colaboraţionist de la Nanjing
5. Victoria Chinei în războiul antijaponez, cu sprijinul S. U. A.

Templul Putuo Zhongcheng din Chengde, construit în timpul Împăratului Qian Long
10
I S T O R I A C H I N E I Ş I A C Ion Buz a tu I V I L I Z A Ţ I E I C H I N E Z E
6. Conturarea unui nou război civil între guomindanişti şi comunişti; încercările de mediere ale SUA
7. Războiul civil din China (1947-1949). Comuniştii, de la un pas de distrugere completă, prin pierderea capitalei roşii - baza principală a puterii, la victoria totală asupra guomindaniştilor
partea a patra:
ISTORIA CONTEMPORANĂ
Capitolul 20. Perioada primelor decenii ale Republicii Populare Chineze
1. Naşterea şi proclamarea Republicii Populare Chineze – 1 octombrie 1949
2. Consolidarea puterii
3. China în tabăra socialistă. Semnarea Tratatului cu Uniunea Sovietică (februarie 1950)
4. Participarea Chinei cu “voluntari” la războiul intercoreean
5. Statuarea raporturilor chino-tibetane şi intrarea trupelor armatei chineze în Tibet
6. Ieşirea din izolarea politico-diplomatică şi începutul afirmării pe plan internaţional
7. China – o nouă putere nucleară a lumii şi a treia mare putere militară şi politică
8. Politică internă în zig-zag. Pierderi materiale şi drame umane de proporţii
9. “Marea Revoluţie Culturală” – o catastrofă naţională a Chinei
10. Ruptura cu U. R. S. S. şi degenerarea conflictului sovieto-chinez spre confruntare militară
11. Normalizarea relaţiilor dintre R. P. Chineză şi S. U. A.
12. Începutul politicii de reformă economică şi deschiderea spre exterior / Jing-ji gai-ge, dui wai kai-fang
13. Evenimentele din piaţa Tian An Men
14. China pe drumul economiei de piaţă. Deng Xiaoping – arhitectul Chinei moderne
15. Revenirea entităţilor Hong Kong şi Macao sub suveranitatea Chinei, pe baza formulei “O ţară două sisteme”/ Yi guo liang zhi. Problema Taiwanului
16. Dezvoltarea amplă a învăţământului, ştiinţei, artei, culturii şi turismului
17. China – o superputere mondială în devenire
partea a cincea:
ROMÂNIA ŞI CHINA
Capitolul 21. Relaţiile României cu China înainte de 1 octombrie 1949
1. Primele cunoştinţe despre China şi primele contacte cu “Împărăţia din mijlocul lumii”
2. Regele României, Carol I şi Mihail Kogălniceanu – promotori ai legăturilor oficiale româno-chineze
3. Stabilirea oficială de relaţii diplomatice
4. Nicolae Titulescu, apărător al Chinei în momentul agresiunii Japoniei în Manciuria
Copii pe strada Pottinger,
Hong Kong, anii 1900
5. Gafe politice şi diplomatice româneşti în relaţiile cu China
6. Ruperea relaţiilor cu România... surprize diplomatice
Capitolul 22. România şi China după 1 octombrie 1949
1. Restabilirea relaţiilor diplomatice româno-chineze
2. Interludiu cultural. George Călinescu despre “China nouă”
3. Înfiriparea relaţiilor României cu China. Tăcerea oportună a lui G. Gheorghiu Dej
4. România – mediator între Uniunea Sovietică şi China. “Misiunea Maurer” la Beijing
5. China descurajează o posibilă invazie sovietică în ţara noastră, în august 1968
6. Sprijin diplomatic discret al României în relaţiile chinezo-americane
7. România – un avocat activ al R. P. Chineze la O. N. U.
8. “Deceniul de aur” al relaţiilor româno-chineze. România, al patrulea prieten al Chinei
9. Relaţii delicate între China reformatoare şi România conservatoare
10. Rolul pozitiv al unor ambasadori români şi chinezi
11. Evoluţia relaţiilor româno-chineze după Revoluţia din decembrie 1989.
Început glacial şi stângăcii politico-diplomatice româneşti
12. Începutul unei reaşezări a relaţiilor româno-chineze
13. Reviriment şi aşteptări
14. Un scurt bilanţ al relaţiilor actuale româno-chineze
15. Importanţa majoră a relaţiilor româno-chineze pentru interesul naţional al României
Anexe
1. Cronologia împăraţilor chinezi de-a lungul a peste două milenii de istorie (221 î. Hr. – 1911 d. Hr.)
2. Preşedinţii Republicii China (1 ianuarie 1912 – 1 octombrie 1949)
3. Şefii de Stat ai Republicii Populare Chineze (1 octombrie 1949 – ~)
4. Marile invenţii şi descoperiri, în premieră în lume, de către China în antichitate şi epoca feudală
5. Obiective naturale, istorice şi de artă chineze, apreciate şi înscrise în lista Patrimoniului Cultural al Omenirii, sub egida U. N. E. S. C. O.
6. Cronologia relaţiilor româno chineze în perioada 1949-2009
Bibliografie
Majestatea Sa Carol I,
domnitor şi rege al României (1866-1914)

RECENZII

Rating general
5 (1 recenzie)
5 stele
1
4 stele
0
3 stele
0
2 stele
0
1 stea
0
Spune-ne opinia ta despre acest produs!
scrie o recenzie
5
E fascinantă strădania Domnului Profesor Buzatu. E fascinantă istoria Chinei. Ce minte vicleană s-a străduit, ani de-a-rândul să implementeze în mentalitatea românilor (Şi, categoric, nu numai...) falsa şi insidioasa similitudine: Chinez = prost ?... Cum poate fi cotat, ca prost, un popor care dăinuie de peste patru milenii ?... Care a ştiut de fiecare dată să renască, ieşind din vicisitudinile istoriei ?... Este deosebitul merit al Domnului Profesor Buzatu de a implementa reala concepţie -despre China - în mentalitatea noastră. Adâncă plecăciune, în faţa acestui OM, datorează fiecare dintre noi.
Created in 0.023 sec