Frumoasele agente. Femeile şi spionajul. O istorie universală.

Frumoasele agente. Femeile şi spionajul. O istorie universală.
Preț: 30,00 lei
Disponibilitate: în stoc
Anul publicării: 2011
Pagini: 300
Format: 17x24
Categoria: Istorie

DESCRIERE

Dr. ALEXANDRU POPESCU, istoric, etnolog şi diplomat, este autorul a 20 de volume apărute în ţară şi peste hotare, în domeniile culturii populare, istoriei României şi universale, relaţiilor culturale, diplomatice şi istoriei universale a spionajului: Viena secretă; Academia secretelor. Intelectualii şi spionajul; Agenţii mărturisiţi. Diplomaţii şi spionajul; Dicţionar universal al spionilor.

Sinteză inedită şi stimulativă, volumul semnat de dr. Alexandru Popescu se constituie, fără îndoială, într-o lucrare utilă în egală măsură specialiştilor şi publicului larg, dezvăluind noi aspecte ale istoriei serviciilor de spionaj şi organizaţiilor teroriste şi, totodată, o latură a eu-lui feminin mai puţin cunoscută.

Conf. univ. dr. Silviu Miloiu, istoric

... o primă contribuţie în literatura româneascăreferitoare în exclusivitate la activitatea femeilor în mediul informativ, pe „fronturile secrete”, şi una dintre puţinele istorii universale ale „spionajului feminin” din bibliografia internaţională, din toate timpurile (din Antichitate până în momentul de faţă) şi de pe toate meridianele. Dintre cele 232 de spioane/agente şi teroriste prezentate în volum, dintre care unele mai puţin cunoscute cititorului de astăzi sau ignorate/ocultate în anumite contexte politice:

„Incomparabila Astrea”: Aphra Behn; ; „Frumoasa rebelă”:Belle Boyd; “Domnişoara doctor”: Elisabeth Schragmüller; O legendă mai puţin: Mata Hari; O agentă „de geniu”:Gertrude Bell; Nepoata lui Cehov – actriţă şi „regină neîncoronată a spionajului sovietic”; „Doamnele Kremlinului”: Kudrachova, Moura Budberg; Prostituata-“eroină”: Marthe Richard; „Duduia” şi serviciul său de informaţii: Elena Lupescu; „Cea mai importantă agentă secretă din cel de al Doilea Război Mondial”: Vera Atkins; ; “Prostituata” care “a schimbat cursul războiului”: Amy Elisabeth Thorpe; ; „Cea mai mare spioană a Americii:”Virginia Hall; „Regina spionajului roşu”: Elisabeth Bentley; Informaţii pe partituri : Josephine Baker; Şi “Privighetoarea” a spionat: Maria Tănase; ; A fost vinovată Ethel Rosenberg ?; „Cea mai longevivă spioană”: Melita Norwood; Ospioană „lipsită de scrupule şi rafinată”: Helge Berger; Iubita lui Fidel Castro: Marita Lorenz;Spioana care l-a capturat pe Eichmann: YehuditNessyahu; „Prima doamnă a spionajului”: Stella Rimington; Cea mai nocivă „cârtiţă”: Ana Belen –Montes; „Cea mai periculoasă femeie din America”: Emma Goldman; „Terorista lirică”: Samina Malik; Soţia„Şacalului”: Magdalena Kopp.





CUPRINS
PREFAŢĂ / p. 13
INTRODUCERE / p. 15
ANTICHITATE / 21
Spioanele în Biblie / 21
O trădătoare “interesată”: Dalila (p.21); Prostituata spioană: Rahab (p.
22); O regină - agentă străină: Jezebel (p. 23)
III. EVUL MEDIU, PERIOADA MODERNĂ / p. 25
Împărătesele şi spionajul / p. 25
„Reţeaua “bizantină: Theodora (p. 25); Serviciul de informaţii al reginei:
Elisabeta I (p. 26); Agenţi la Curtea Rusiei (p. 26); „Maşinaţiuni” la
Viena: Maria Theresa (p. 27); Împărăteasa asasinată: Elisabeta (p. 27).
Agente la Curţile Europei (p. 28)
„Incomparabila Astrea” (p. 28): Aphra Behn; Spioana lui Richeleu:
contesa de Carlyle (p. 30); Spioana lui Mazarin: Marion Delorme
(p. 30); Spioana lui Mazarin şi a lui Ludovic XIV: Louise de Keroualle
(p. 31)
Spioanele din “Lumea Nouă”. Cucerirea, colonizarea / p. 32
Trădătoare sau “mamă a patriei” ?: La Malinche (p. 32); „Vindecătoare,
spioană, întreprinzătoare, diplomată”: Pocohantas (p. 33); Revoluţionară
şi spioană: Policarpa Salavarrieta (p. 34)
Războiul de independenţă (1775–1783) / p. 35
Spioane loialiste: Ann Bates (p.35); Agenta lui Washington: Lydia
Darragh (p. 36).
Războiul civil (1861-1865) / p. 37
Agente pentru Uniune / p. 37
6 Alexandru Popescu
„Una din cele mai productive spioane”: Mary Elizabeth Bowser (p. 37);
Actriţa-spioană: Pauline Cushman (p. 38); Agenta travestită: Emma
Edmonds (p. 39);
Agente pentru Confederaţie / p. 40
Reţeaua „Trandafirului sălbatec”: Rose O'Neal Greenhow (p. 40); Spioana
în crinolină”: Antonia Ford (p. 42); „Frumoasa rebelă”: Belle Boyd (p.
42); „O femeie în bătălie”: Loreta Velazquez (p. 43).
PRIMUL RĂZBOI MONDIAL / 45
Agentele Puterilor Centrale / p. 46
Trădătoarele; „O duşmană prietenoasă” (p. 46): Rose Stokes; Agentă
irlandeză în Statele Unite: Nora Connolly (p. 47); „Domnişoara doctor”:
Elisabeth Schragmüller (p. 48); Agenta misterioasă: Anne Marie Leser
(p. 49); O legendă mai puţin: Mata Hari (p. 50).
Spioane pentru Antantă / 57
O agentă „de geniu”: Gertrude Bell (p. 57); „Tânără mondenă”-
conducătoare de reţea : Louise de Bettingnies (p. 59); „Ciocârlia” pe
„frontul secret”: Martha Richer (p. 60); Eroină a unui „roman de
dragoste”: Juliette Hardy (p. 61); O agentă ghinionistă: Marie Birkel (p.
62); „Umanism, stăpânire de sine, devotament, sacrificiu” : Edith Louisa
Cavell (p. 63); Agentă belgiană decorată de…germani: Marthe Cnockaert
(p. 64).
ROMÂNIA / 65
O „Mata Hari româncă”: Maria Bălan (p. 65).
PERIOADA INTERBELICĂ / 67
Spioane pentru URSS / 67
Nepoata lui Cehov – actriţă şi „regină neîncoronată a spionajului sovietic”:
Olga Cehova (p. 67); „Privighetoarea din Kursk”: Nadejda Pleviţkaia (p.
68); Paradoxurile spionajului: Zarah Leander (p. 69); De la literatura
pentru copii la „spionajul atomic”: Zoia Râbkina (p. 70); „Calea mierii”:
Elisaveta Gorskaia (p. 71); „Doamnele Kremlinului”: Kudrachova, Moura
Budberg (p. 71); O victimă a SMERSH: Julieta Poyntz (p. 72); „Prietena”
Frumoasele Agente. Femeile şi Spionajul. O istorie universală. 7
diplomaţilor: Nina Korzenko (p. 73); Spioana proxenetă: Lydia Stahl (p.
74); Un caz de „defectare”: Marie Picard (p. 76); „Mata Hari” finlandeză:
Minna Craucher (p. 74); Spioane în SUA, Anglia: Margarita Konenkova,
Sylvia Callen, Edith Tudor Hart (p. 77).
Spioane în Germania / 78
„Cavalerul” şi agentele sale: Benita von Falkenheyn, Lea Rose Kruse (p.
78); Baroana şi reţeaua sa: Reissa von Einem (p. 80).
Agente pentru Anglia / 81
O „colecţionară de bărbaţi”: Janet Archer (p. 81); Agenta cu „trup de
zeiţă”: „Mademoaselle Marie” (p. 82).
Spioane pentru Franţa / 83
„Călugăriţa”: Magda D’ Andurain (p. 83); Prostituata – „eroină”: Marthe
Richard (p. 84).
ROMÂNIA / 85
La curţile regale din Europa: Martha Bibescu (p. 85); „Duduia” şi serviciul
său de informaţii: Elena Lupescu (p. 87); „Privighetoarea lui Hitler” ?:
Veturia Goga (p. 88).
AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL / 91
Spioane pentru Aliaţi / 91
Agentele SOE / 91
„Cea mai importantă agentă secretă din cel de al Doilea Război Mondial”:
Vera Atkins (p. 92); „Agentele pierdute ale SOE” (p. 94); Veterana:
Krystyna Skarbek (p. 99); Agente adolescente: Yvonne Baseden, Yvonne
Cormeau, Lucia Bruce, Agnes Daluge (p. 100); Agenta de un milion de
franci: Pearl Cornioley (p. 102); „Prostituata” care „a schimbat cursul
războiului”: Amy Elisabeth Thorpe (p. 103); Personaje de film : Andree
Peel, Odette Sansom (p. 105); Eroină a „frontului secret”…condamnată
pentru «trădare» : Elzbieta Zawacka (p. 106); „Cea mai mare eroină”:
Nancy Wake, Peggy Taylor (p. 107); Spioane în Orient: Elizabeth P.
McIntosh, Julia Child (p. 107); Spioane arheolog: Lorraine Copeland,
Marie Jeanette de Baissac (p. 108); „Cea mai mare spioană a Americii:”:
Virginia Hall (p. 109) ; Dansatoarea şi agenta anonimă: „Yvette” (p. 110);
8 Alexandru Popescu
Cea mai bună spioană pentru Germania…agentă dublă: Elena Ivanovici
Sergheieva (p. 111).
Spioanele din „Orchestra roşie” / 113
Cupluri de agenţi: Harnack, Coppi (p. 113); „Cea mai importantă agentă a
Uniunii Sovietice în al Doilea Război Mondial”: Ruth Werner (p. 115); De
la fascism la comunism: Ilse Stöbe, Libertas Schulze-Boysen (p. 117); O
„spioană de lux”: Suzanne Spaak (p. 117); La graniţa franco-elveţiană:
Malvina Gruber, Anna Maximovici (p. 118).
Agente pentru URSS / 119
„Regina spionajului roşu”: Elisabeth Bentley (p. 119); O „spioană
atomică”: Elizaveta Zarubina (p. 123); Spioană la Hollzwood: Elizaveta
Mukassei (p. 125); O admiratoare a lui Richard Sorge: Hede Massing (p.
126); Agenta sinucigaşă: Helen Barrett Tenney (p. 127); Interpreta şi
„secretul lui Hitler”: Elena Rzhevskaya (p. 127).
Agentele Axei / 128
Germania / 128
Prinţesa spioană: Stephanie Hohenlohe (p. 128); O „agentă dublă
neserioasă”: Nathalie Sergueiew (p. 129); O trădătoare „diabolică”: Lydie
Bastien (p. 131); „Otrava blondă”: Stella Goldschlag (p. 132); „Salonul
Kitty” (p. 133); Dansatoare-spioane: Hekmet Fathmy (p. 134); Agenta
nedovedită: Maria Malvina Howard of Effingham (p. 136).
Japonia
Aviatoarea-spioană ?: Amelia Erhardt (p. 137); „Mata Hari din Orient”:
Yoshiko Kawashima (p. 137); Agenta din „paradis”: Yoshitaro Amana (p.
139); „Femeea-păpuşă”: Velvalee Dickinson (p. 140); „Spioana din
Cernăuţi”: Dora Grün (p. 141) ; „Trandafirul din Tokyo”: Iva Ikuko Toguri
D'Aquino (p. 142).
Artiste / 143
Informaţii pe partituri: Josephine Baker (p. 143); „Apriga Marlene”:
Marlene Dietrich (p. 143); „Sfinxul” colaborează: Greta Garbo (p. 145);
Actriţa – inventatoare: Hedy Lamarr (p. 145).
Criptanaliste / p. 147
De codurile de război la „codul lui Shakespeare”: Elizebeth Friedman (p.
147); Între criptografie şi contraspionaj: Mary Louise Prather , Genevieve
Feinstein (p. 148).
Frumoasele Agente. Femeile şi Spionajul. O istorie universală. 9
ROMÂNIA / 149
Şi „Privighetoarea” a spionat: Maria Tănase (p. 149); Spionaj la Athénée
Palace : R.G. Waldeck (p. 151); O agentă (mai mult decât) controversată:
Edith von Coler Edith (p. 151); O jurnalistă asasinată: Lea Schavi (p.
154); „Îngerul de la Ploieşti”: Prinţesa Caradja (p. 154).
RĂZBOIUL RECE / 159
URSS / 159
„Spioanele atomice” / 159
„Eroină KGB”: Leontina Cohen (p. 160); Nume de cod „Bunty”: Ethel
Elizabeth Gee (p. 160); A fost vinovată Ethel Rosenberg ? (p. 161); „Cea
mai longevivă spioană”: Melita Norwood (p. 163).
Femeile în KGB / 165
„Arma sexului” (p. 165) „Arma seducţiei” (p. 170); Preşedintele Sukarno-
„victimă” a agentelor KGB (p. 171); „Lista lui Mitrohin” (p. 172);
„Operaţinea Venona” şi spioanele: Judith Coplon, Sylvia Callen Franklin
(p. 173); Şi-a spionat tatăl: Martha Dodd (p. 174); „Ţarina”: Angela
Maria Rinaldi (p. 175); Un cuplu de spioni: Hana Koecher, Jane
Zlotowski (p. 176); Dosare închise ? (p. 177).
RD Germană / 178
„Reţeaua Romeo” (p. 178); „Lista lui Markus Wolf” (p. 179); „Istorii
romantice”: Gabriela Kliem, Margaretei Hassler (p. 181); O spioană
„lipsită de scrupule şi rafinată”: Helge Berger (p. 182); La cel mai înalt
nivel al contraspionajului…: Gabrielei Gast (p. 184); ...al Cancelariei
federale: Dagmar Kahlig-Scheffler (p. 184); … al Ministerului de externe:
Gerda Ostenrieder, Gerda Schröder (p. 185); …şi al partidelor: Johanna
Olbrich (p. 186); O agentă…quadruplă: Hu Simeng (p. 187); Psihologia
informatorului: Monika Hager (p. 188); Spioanele STASI: Christel
Guillaume, Ulla Kirmsse (p. 189).
Ungaria, Cehoslovacia / 190
Cuba / 190
Trădătoarea trădătorului: Maria del Rosario Casas (p. 190); Cea mai
nocivă „cârtiţă”: Ana Belen-Montes (p. 191).
10 Alexandru Popescu
SUA / 192
Femeile din CIA (p. 192); De la OSS la CIA: Virginia Hall (p. 194);
Vânătoare de „cârtiţe”: Jeanne Vertefeuille (p. 194); Spioana din Orient:
Melissa Boyle Mahle (p. 196); Demascaţi de soţii: Mary Howard, Barbara
Walker (p. 197); Un caz de sinucidere: Martha Peterson (p. 198);
Caporalul şi bucătăreasa (p. 198); Spioană pentru Egipt: Samillah Ahadi
(p. 198); Agentă STASI: Marie Squillacotte (p. 198); Iubita lui Fidel
Castro: Marita Lorenz (p. 199); Specialista în deghizări: Jonna Mendez
(p. 200).
Israel / 201
Femeile din Mossad (p. 201); Vânătoare de „cârtiţe”: „Cindy” (p. 202);
Prostituata din Beirut: Shulamit Cohen (p. 202); Agenta trădată: Victorine
Ninio (p. 204); Agenta “Y” (p. 205); Spioana care l-a capturat pe
Eichmann: Yehudit Nessyahu (p. 205); Agenta „fascinantă”: Erika
Chambers (p. 207); „Eroina creştină a Mossad-ului”: Sylvia Raphael (p.
208); „Lischen cea harnică”: Alisa Magen (p. 208); Agentă şi ministru:
Tzipi Livni (p. 209).
ROMÂNIA / 211
„Amazoana” NKVD: Ana Toma (p. 211); Soţii sub „acoperire” (p. 212);
Informatoarea şi Cioran: Constanţa Olaru (p. 212), Agentă STASI/DIE:
“Gerda” (p. 213); „DIE excela în folosirea sexului în spionaj” (p. 213).
PERIOADA CONTEMPORANĂ / 217
Statele Unite ale Americii / 217
O agentă „motivată”: Connie Huff Allen (p. 218); …”trădată”: Valerie
Plame (p. 218); …”demisionată” : Lindsay Moran (p. 219); …
„decepţionată”: Melissa Mahle (p. 220)
Marea Britanie / 221
„Eroină a spiritului uman”: Katharin Teresa Gun (p. 221); „Prima doamnă
a spionajului”: Stella Rimington (p. 221); O altă “stăpână a secretelor”:
Elizabeth Lydia Manningham-Buller (p. 223).
Federaţia Rusă / 224
Consulul şi prostituatele (p. 224); Un James Bond feminin” ?: Anna
Chapman (p. 225).
Frumoasele Agente. Femeile şi Spionajul. O istorie universală. 11
Cuba / 226
Cea mai nocivă „cârtiţă”: Ana Belen–Montes (p. 224); Spioană 30 de ani:
Gwendolyn Steingraber Myers (p. 227).
China / 228
O agentă dublă: Katrina Leung (p. 228); Un “caz tragic”: Yu Xin Kang (p.
229).
Ţările arabe / 229
Irak, Liban, Iran / 230
Coreea de Nord / 230
TERORISTELE / 233
Precursoare
„Cea mai periculoasă femeie din America”: Emma Goldman (p. 234)
Germania / 235
RAF / 235
„Capul intelectual”: Gudrun Ensslin (p. 236); O moarte suspectă: Ulrike
Meinhof (p. 238); STASI şi teroristele (p. 238); Teroristă şi scriitoare:
Inge Viett (p. 239); Un sfert de secol de închisoare: Brigitte Mohnhaupt
(p. 239); Evadate, graţiate (p. 240).
Italia / 241
Brigările Roşii / 241
„Tovarăşa Mara”: Margherita Cagol (p. 241); Regrete târzii: Maya Sansa
(p. 241).
Spania / 242
ETA / 242
Irlanda / 243
IRA / 243
SUA / 243
12 Alexandru Popescu
Ku Klux Klan - „O organizaţie a urii” / 243
America de sud / 244
Africa / 244
Asia / 245
Teroristele islamice / 245
O figură emblematică: Leila Khaled (p. 246); Atentate în Anglia (p. 247);
„Terorista lirică”: Samina Malik (p. 248); Teroristele sinucigaşe (p. 248).
Terorismul internaţional / 249
Soţia „Şacalului”: Magdalena Kopp (p. 250).
SPIOANELE ÎN ARTE / 253
LITERATURĂ / 253
Biografii mai mult sau mai puţin romanţate (p. 254); Spioanele se
destăinuie (p. 255); „Femei faimoase care au schimbat lumea” (p. 256);
Agentele lui Fleming şi ale altora (p. 257); „Femeile-spion în literatura
contemporană” (p. 259); Autoare de romane de spionaj (p. 259).
FILM / 261
Scurtă istorie (p. 261); Mata Hari în film (p. 263); Agentele lui Bond pe
ecran (p. 264)
Filme documentare (p. 265)
TV (p. 266)
Indice / 271

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.028 sec