Drumul catre ceilalti trece prin noi insine

Ştim, desigur, să mulţumim.

Cine ar putea spune că a mulţumi este ceva care ar trebui învăţat, reînvăţat? Fiecare din noi mulţumim aşa cum respirăm: automat, mecanic aproape, fără să conştientizăm. Educaţia din cei şapte ani de-acasă, pe care se presupune că îi purtăm cu toţii în bagajul personal nu-şi dezminte decât prin excepţie eficacitatea.

Mulţumim în stânga şi-n dreapta, de zeci, sute de ori pe zi şi este minunat că o facem, căci fără „mulţumesc” lumea ar ... suna altfel. Dar nu despre acest mulţumesc aş vrea să amintesc acum. Ci despre un Mulţumesc mai... aparte, un mulţumesc care nu provine nicidecum din bună-cuviinţa pe care părinţii, bunicii ori educatorii ne-au pus-o în ghiozdănel de pe vremea când eram copii.

E un Mulţumesc care izvorăşte din adâncul sufletului nostru şi se îndreaptă, cu timiditate ori cu entuziasm, firav ori exploziv, printr-un gest ori printr-un cuvânt scris sau rostit, printr-un surâs sau printr-un cadou, către destinaţie ...

Destinaţia poate fi o persoană pe care o cunoşti şi ţi-a dat ceva, poate fi o persoană pe care nu o cunoşti dar cumva, pe o cale nevăzută, a intervenit în destinul tău, poate fi o situaţie care te-a adus mai aproape de visul tău, poate fi un incident minor care te-a îndepărtat de un accident major, poate fi un semn discret care îţi arăta menirea a cărei evidenţă nu se
lasă văzută din noianul de posibilităţi...

Destinaţia unui Mulţumesc poate fi în prima sau în ultima instanţă, fiecare zi, fiecare clipă în care ai şansa să fii recunoscător pentru simplul fapt că EŞTI, poate fi Universul, poate fi Dumnezeu, cel în care crezi sau nu...

Am învăţat riguros să mulţumim fără ca, de multe ori, să ştim de ce mulţumim şi cui mulţumim. Dar oare ştim cu adevărat să trimitem în jurul nostru energia mulţumirii, a recunoştinţei, pentru tot ceea ce ne înconjoară? Ştim oare că adeseori risipim cuvinte de mulţumire goale pe dinăuntru, în timp ce ne zgârcim al naibii de tare când e vorba să oferim un adevărat Mulţumesc-Cadou cu valoare de nepreţuit?

Ştim oare că putem, fără neapărat să rostim „mulţumesc”, nici în gând măcar, să trimitem recunoştinţa noastră acolo unde ea trebuie să ajungă? E de-ajuns uneori doar o privire, o tăcere plină de înţelesuri, o vibraţie a corpului ori a sufletului nostru, o undă de energie luminoasă, o îmbrăţişare, ori un zâmbet...

Important este (să învăţăm) să Mulţumim...

Modalitatea contează mai puţin.

Aceste rânduri sunt felul meu de-a mulţumi fiecăreia, fiecăruia din voi, cei cu care împart bucuria de a mă exprima, de a dărui, de a fi ...


"Dedicatie: Celor care stiu ca o carte este o fereastra dinspre Lume spre Noi si care aleg sa deschida cat mai multe astfel de ferestre"
Clara Toma

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs!

scrie o recenzie