Drept comercial Conform noului Cod civil

Drept comercial Conform noului Cod civil
Preț: 59,00 lei
Disponibilitate: în stoc
Editura:
Anul publicării: 2012
Pagini: 520
Categoria: Comercial

DESCRIERE

Data aparitiei: 9 Mai 2012


In contextul prefacerilor legislative aduse de noul Cod civil si abrogarii substantiale a Codului comercial, temelia dreptului comercial este restructurata.

Cursul de fata este elaborat in noua matca a principiilor Codului civil actual, fiind abordate si dezvoltate conceptele clasice ale dreptului comercial (fondul de comert, auxiliarii comerciantilor, societatile comerciale, titlurile comerciale, procedura insolventei etc.), dar si notiuni relativ noi in peisajul juridic actual, precum conceptele de „intreprindere comerciala” si „profesionist”, fiducie, concordat preventiv si mandat ad-hoc etc.

Autorul este conferentiar universitar doctor la Facultatea de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescu” din Bucuresti si avocat in Baroul Bucuresti. Dubla sa experienta de teoretician si practician ofera o abordare completa, cursul fiind indispensabil deopotriva studentilor in drept, cat si specialistilor juristi, si, nu in ultimul rand, persoanelor fizice sau juridice ce desfasoara activitati comerciale in practica.


Cuprins
CAPITOLUL I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND DREPTUL COMERCIAL __ 1
Secţiunea 1. Noţiunea şi obiectul dreptului comercial ___________________ 1
§1. Noţiunea dreptului comercial ________________________________ 1
§2. Obiectul dreptului comercial_________________________________ 2
Secţiunea a 2-a. Autonomia dreptului comercial _______________________ 4
§1. Noţiuni introductive________________________________________ 4
§2. Argumentele în favoarea unităţii dreptului privat _________________ 5
§3. Argumentele în favoarea autonomiei dreptului comercial __________ 5
Secţiunea a 3-a. Corelaţia dreptului comercial cu alte ramuri de drept _____ 10
§1. Precizări prealabile_______________________________________ 10
§2. Corelaţia dreptului comercial cu dreptul civil ___________________ 10
§3. Corelaţia dreptului comercial cu dreptul procesual civil ___________ 11
§4. Corelaţia dreptului comercial cu dreptul comerţului internaţional ___ 11
§5. Corelaţia dreptului comercial cu dreptul administrativ ____________ 11
§6. Corelaţia dreptului comercial cu dreptul fiscal __________________ 11
§7. Corelaţia dreptului comercial cu dreptul penal__________________ 12
Secţiunea a 4-a. Izvoarele dreptului comercial _______________________ 12
CAPITOLUL II. ÎNTREPRINDEREA COMERCIALĂ – FORMĂ JURIDICĂ
A DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII COMERCIALE____________________ 15
Secţiunea 1. Câteva aspecte privind actele şi faptele comerciale
în reglementarea Codului comercial________________________________ 15
Secţiunea a 2-a. Întreprinderea – principala formă a desfăşurării
activităţii comerciale ____________________________________________ 17
§1. Întreprinderea comercială__________________________________ 19
§2. Întreprinderea civilă (necomercială) __________________________ 21
CAPITOLUL III. COMERCIANŢII – PROFESIONIŞTI, TITULARI AI
ÎNTREPRINDERILOR COMERCIALE ____________________________ 23
Secţiunea 1. Noţiunea de comerciant ______________________________ 23
§1. Delimitarea noţiunii de comerciant ___________________________ 23
§2. Interesul practic al noţiunii de comerciant _____________________ 25
Secţiunea a 2-a. Categorii de comercianţi ___________________________ 25
§1. Comercianţii persoane fizice – profesionişti, titulari ai unor
întreprinderi comerciale ___________________________________ 26
§2. Comercianţii persoane juridice – profesionişti, titulari ai unor
întreprinderi comerciale ___________________________________ 32
Secţiunea a 3-a. Restricţiile privind desfăşurarea activităţii comerciale_____ 34
§1. Incompatibilităţile ________________________________________ 35
§2. Decăderile _____________________________________________ 36
§3. Interdicţiile _____________________________________________ 36
Drept comercial
VIII
§4. Licenţele _______________________________________________36
§5. Avizele şi acordurile_______________________________________37
Secţiunea a 4-a. Obligaţiile comercianţilor ___________________________37
§1. Publicitatea prin registrul comerţului __________________________37
§2. Obligaţia organizării şi ţinerii contabilităţii ______________________41
§3. Exercitarea comerţului în limitele concurenţei licite şi cu
respectarea regulilor privind protecţia consumatorului ____________43
CAPITOLUL IV. FONDUL DE COMERŢ _______________________________49
Secţiunea 1. Noţiune şi delimitare__________________________________49
§1. Noţiune ________________________________________________49
§2. Delimitarea fondului de comerţ ______________________________50
§3. Natura juridică a fondului de comerţ __________________________51
Secţiunea a 2-a. Elementele fondului de comerţ_______________________53
Subsecţiunea 1. Elementele incorporale ale fondului de comerţ __________53
§1. Firma __________________________________________________53
§2. Emblema _______________________________________________56
§3. Clientela şi vadul comercial_________________________________57
§4. Drepturile de proprietate industrială __________________________58
§5. Drepturile de autor________________________________________59
Subsecţiunea a 2-a. Elementele corporale ale fondului de comerţ ________59
§1. Bunurile imobile__________________________________________59
§2. Bunurile mobile corporale __________________________________60
Secţiunea a 3-a. Protecţia fondului de comerţ ________________________60
Secţiunea a 4-a. Actele juridice privind fondul de comerţ ________________60
§1. Vânzarea-cumpărarea fondului de comerţ _____________________61
§2. Transmiterea fondului de comerţ ca aport în societatea
comercială ______________________________________________61
§3. Locaţiunea fondului de comerţ ______________________________62
§4. Garanţia reală mobiliară asupra fondului de comerţ ______________62
CAPITOLUL V. AUXILIARII COMERCIANŢILOR ________________________64
Secţiunea 1. Noţiune şi categorii___________________________________64
Secţiunea a 2-a. Reprezentanţii comercianţilor________________________65
§1. Noţiune şi reglementare ___________________________________65
§2. Categoriile reprezentării ___________________________________65
§3. Părţile contractului de reprezentare/reprezentării ________________66
§4. Condiţiile reprezentării_____________________________________67
§5. Efectele reprezentării______________________________________68
§6. Anularea actelor juridice încheiate de către reprezentant cu terţul___71
§7. Încetarea reprezentării_____________________________________71
Secţiunea a 3-a. Mandatarii comercianţilor ___________________________72
§1. Definiţie şi reglementare ___________________________________72
§2. Forma mandatului ________________________________________72
§3. Puterile mandatarului______________________________________73
§4. Obligaţiile părţilor_________________________________________73
§5. Încetarea calităţii de mandatar ______________________________76
Cuprins
IX
Secţiunea a 4-a. Comisionarii_____________________________________ 76
§1. Definiţie şi reglementare___________________________________ 76
§2. Puterile comisionarilor ____________________________________ 77
§3. Remunerarea comisionarului _______________________________ 78
§4. Răspunderea comisionarului _______________________________ 78
§5. Încetarea calităţii de comisionar_____________________________ 79
Secţiunea a 5-a. Intermediarii_____________________________________ 79
§1. Noţiune şi caracteristici ___________________________________ 79
§2. Puterile intermediarului____________________________________ 79
§3. Obligaţiile intermediarului__________________________________ 80
§4. Drepturile intermediarului __________________________________ 80
§5. Aplicaţii practice ale intermedierii____________________________ 81
Secţiunea a 6-a. Agenţii comerciali ________________________________ 81
CAPITOLUL VI. SOCIETĂŢILE COMERCIALE _________________________ 83
Subcapitolul I. Regulile comune aplicabile societăţilor comerciale _____ 83
Secţiunea 1. Noţiunea societăţilor comerciale ________________________ 83
§1. Definiţia societăţii comerciale_______________________________ 83
§2. Delimitarea societăţii comerciale de societatea civilă ____________ 83
§3. Reglementarea juridică a societăţilor comerciale________________ 85
Secţiunea a 2-a. Elementele specifice ale contractului de societate,
care stau la baza societăţii comerciale______________________________ 87
§1. Aporturile asociaţilor______________________________________ 87
§2. Intenţia asociaţilor de a colabora la desfăşurarea activităţii
societăţii (affectio societatis) _______________________________ 94
§3. Împărţirea profitului_______________________________________ 94
Secţiunea a 3-a. Formele societăţilor comerciale şi clasificarea lor________ 97
§1. Formele societăţii comerciale reglementate de Legea nr. 31/1990__ 97
§2. Clasificarea societăţilor comerciale __________________________ 98
Secţiunea a 4-a. Constituirea societăţilor comerciale _________________ 100
Subsecţiunea 1. Actele constitutive ale societăţii comerciale ___________ 100
§1. Noţiuni generale ________________________________________ 100
§2. Contractul de societate___________________________________ 101
§3. Statutul societăţii _______________________________________ 109
Subsecţiunea a 2-a. Formalităţile necesare constituirii societăţilor
comerciale _________________________________________________ 110
§1. Întocmirea actelor constitutive _____________________________ 110
§2. Înmatricularea şi autorizarea funcţionării societăţii _____________ 111
§3. Publicitatea privind constituirea societăţii şi înscrierea
fiscală a societăţii comerciale______________________________ 114
Subsecţiunea a 3-a. Regimul actelor juridice încheiate în cursul
constituirii societăţii comerciale _________________________________ 114
Subsecţiunea a 4-a. Consecinţele încălcării cerinţelor legale de
constituire a societăţii comerciale________________________________ 115
§1. Neînregistrarea societăţii _________________________________ 115
Drept comercial
X
§2. Neregularităţile constatate de către directorul oficiului registrului
comerţului sau de persoana desemnată cu ocazia verificării
legalităţii înregistrării _____________________________________116
§3. Consecinţele neregularităţilor constatate după înregistrarea
societăţii_______________________________________________117
§4. Efectele nerespectării cerinţelor legale privind publicitatea
constituirii societăţii ______________________________________119
Subsecţiunea a 5-a. Înfiinţarea sucursalelor şi filialelor societăţilor
comerciale__________________________________________________120
§1. Regimul juridic al sucursalelor şi filialelor _____________________120
§2. Condiţiile necesare înfiinţării sucursalelor_____________________121
Subsecţiunea a 6-a. Personalitatea juridică a societăţii comerciale_______122
§1. Atributele de identificare ale societăţii________________________122
§2. Voinţa societăţii comerciale________________________________123
§3. Capacitatea juridică a societăţii_____________________________124
§4. Patrimoniul societăţii _____________________________________125
§5. Consecinţele juridice ale calităţii de persoană juridică a
societăţii comerciale _____________________________________126
Secţiunea a 5-a. Funcţionarea societăţilor comerciale _________________127
Subsecţiunea 1. Adunarea generală ______________________________128
§1. Categoriile de adunări generale ____________________________128
§2. Convocarea adunării generale _____________________________131
§3. Şedinţa adunării generale _________________________________132
§4. Hotărârile adunărilor generale______________________________135
Subsecţiunea a 2-a. Administrarea şi conducerea societăţii
comerciale__________________________________________________136
§1. Precizări prealabile ______________________________________136
§2. Statutul juridic al administratorilor ___________________________137
§3. Unele reguli speciale privind pluralitatea administratorilor ________144
§4. Răspunderea administratorilor _____________________________145
Subsecţiunea a 3-a. Controlul gestiunilor societăţilor comerciale ________147
§1. Cenzorii societăţii _______________________________________147
§2. Auditorii financiari _______________________________________150
Secţiunea a 6-a. Modificarea societăţilor comerciale __________________151
Subsecţiunea 1. Condiţiile generale ale modificării actului
constitutiv al societăţii comerciale ________________________________151
§1. Căile (modalităţile) de modificare a actului constitutiv ___________152
§2. Forma actului de modificare a actului constitutiv _______________153
§3. Înregistrarea şi publicarea actului modificator__________________153
§4. Dreptul de opoziţie_______________________________________153
§5. Dreptul asociaţilor de a se retrage din societate________________154
Subsecţiunea a 2-a. Principalele cazuri de modificare a societăţii
comerciale__________________________________________________155
§1. Majorarea capitalului social ________________________________155
§2. Reducerea capitalului social _______________________________160
§3. Prelungirea duratei societăţii_______________________________162
§4. Fuziunea şi divizarea societăţilor comerciale __________________163
Cuprins
XI
§5. Schimbarea formei juridice a societăţii comerciale _____________ 175
Secţiunea a 7-a. Dizolvarea şi lichidarea societăţilor comerciale ________ 175
Subsecţiunea 1. Noţiuni introductive _____________________________ 175
Subsecţiunea a 2-a. Dizolvarea societăţilor comerciale _______________ 176
§1. Cauzele generale de dizolvare a societăţii comerciale __________ 176
§2. Căile dizolvării societăţii comerciale_________________________ 179
§3. Efectele dizolvării societăţii comerciale ______________________ 180
Subsecţiunea a 3-a. Lichidarea societăţilor comerciale _______________ 181
§1. Principiile generale ale lichidării societăţilor comerciale _________ 181
§2. Modificările produse de trecerea la faza de lichidare a societăţii
comerciale ____________________________________________ 182
§3. Statutul lichidatorilor _____________________________________ 184
§4. Lichidarea activului şi pasivului societăţii comerciale ___________ 185
§5. Drepturile asociaţilor cuvenite din lichidarea societăţii
comerciale ____________________________________________ 187
§6. Închiderea lichidării societăţii comerciale_____________________ 189
Subcapitolul II. Regulile speciale aplicabile fiecărei forme de
societate comercială ______________________________________ 190
Secţiunea 1. Societatea în nume colectiv __________________________ 191
Subsecţiunea 1. Noţiunea şi caracterele societăţii în nume colectiv______ 191
Subsecţiunea a 2-a. Constituirea societăţii în nume colectiv ___________ 191
Subsecţiunea a 3-a. Funcţionarea societăţii în nume colectiv __________ 192
§1. Deliberările şi deciziile asociaţilor __________________________ 192
§2. Administrarea societăţii în nume colectiv_____________________ 192
§3. Controlul gestiunii societăţii _______________________________ 193
Subsecţiunea a 4-a. Dizolvarea şi lichidarea societăţii în nume colectiv___ 193
Secţiunea a 2-a. Societatea în comandită simplă ____________________ 193
Subsecţiunea 1. Noţiunea şi caracterele societăţii în comandită simplă___ 193
Subsecţiunea a 2-a. Constituirea societăţii în comandită simplă ________ 194
Subsecţiunea a 3-a. Funcţionarea societăţii în comandită simplă _______ 194
Subsecţiunea a 4-a. Dizolvarea şi lichidarea societăţii în
comandită simplă ____________________________________________ 195
Secţiunea a 3-a. Societatea pe acţiuni_____________________________ 195
Subsecţiunea 1. Noţiunea şi caracteristicile societăţii pe acţiuni ________ 195
Subsecţiunea a 2-a. Constituirea societăţii pe acţiuni_________________ 196
§1. Actele constitutive ale societăţii pe acţiuni____________________ 196
§2. Modalităţile de constituire a societăţii pe acţiuni _______________ 197
§3. Formalităţile necesare constituirii societăţii pe acţiuni ___________ 201
Subsecţiunea a 3-a. Funcţionarea societăţii pe acţiuni________________ 201
§1. Acţiunile emise de societate_______________________________ 201
§2. Adunarea generală a acţionarilor ___________________________ 206
§3. Administrarea şi conducerea societăţii pe acţiuni ______________ 213
§4. Controlul gestiunii societăţii _______________________________ 221
§5. Obligaţiunile emise de societatea pe acţiuni __________________ 223
§6. Registrele societăţii pe acţiuni _____________________________ 225
§7. Fondurile de rezervă ale societăţii pe acţiuni__________________ 225
Subsecţiunea a 4-a. Dizolvarea şi lichidarea societăţii pe acţiuni________ 225
Drept comercial
XII
Secţiunea a 4-a. Societatea în comandită pe acţiuni __________________226
Secţiunea a 5-a. Societatea cu răspundere limitată ___________________226
Subsecţiunea 1. Noţiunea şi caracterele societăţii cu răspundere
limitată_____________________________________________________226
Subsecţiunea a 2-a. Societatea cu răspundere limitată cu asociat unic ___227
Subsecţiunea a 3-a. Constituirea societăţii cu răspundere limitată _______227
§1. Contractul de societate ___________________________________228
§2. Statutul societăţii ________________________________________228
§3. Formalităţile necesare constituirii societăţii____________________229
Subsecţiunea a 4-a. Funcţionarea societăţii cu răspundere limitată ______229
§1. Adunarea generală a asociaţilor ____________________________229
§2. Administrarea societăţii cu răspundere limitată_________________231
§3. Controlul gestiunii societăţii cu răspundere limitată _____________232
§4. Transmiterea părţilor sociale_______________________________234
§5. Retragerea asociatului din societate _________________________235
§6. Excluderea asociatului din societatea cu răspundere limitată _____238
Subsecţiunea a 5-a. Modificarea societăţii cu răspundere limitată________239
Subsecţiunea a 6-a. Dizolvarea şi lichidarea societăţii cu
răspundere limitată ___________________________________________240
Subcapitolul III. Societatea europeană şi grupurile de interes
economic ________________________________________________241
Secţiunea 1. Societatea europeană _______________________________241
§1. Consideraţii generale_____________________________________241
§2. Constituirea societăţii europene ____________________________241
§3. Funcţionarea societăţii europene ___________________________242
§4. Dizolvarea şi lichidarea societăţii europene ___________________242
Secţiunea a 2-a. Grupurile de interes economic ______________________242
§1. Noţiune şi reglementare __________________________________242
§2. Constituirea grupului de interes economic ____________________243
§3. Funcţionarea grupului de interes economic ___________________244
§4. Modificarea grupului de interes economic_____________________244
§5. Dizolvarea şi lichidarea grupului de interes economic ___________245
Secţiunea a 3-a. Grupurile europene de interes economic______________245
§1. Noţiune şi reglementare __________________________________245
§2. Constituirea grupului european de interes economic ____________246
§3. Modificarea grupului european de interes economic ____________246
§4. Organizarea şi funcţionarea grupului european de interes
economic ______________________________________________247
§5. Sucursalele şi filialele grupului european de interes economic_____247
§6. Dizolvarea şi lichidarea grupului european de interes economic ___248
CAPITOLUL VII. OBLIGAŢIILE COMERCIALE_________________________249
Subcapitolul I. Regulile speciale privind formarea şi executarea
obligaţiilor în activitatea comercială __________________________249
Secţiunea 1. Regulile privind formarea obligaţiilor comerciale ___________249
§1. Principiul libertăţii contractuale _____________________________249
§2. Regulile generale privind încheierea contractelor în activitatea
comercială _____________________________________________252
Cuprins
XIII
§3. Încheierea contractelor comerciale prin mijloace electronice _____ 254
Secţiunea a 2-a. Regulile speciale privind executarea obligaţiilor
comerciale __________________________________________________ 255
§1. Preţul în obligaţiile specifice activităţii comerciale ______________ 255
§2. Regimul juridic al dobânzilor ______________________________ 256
§3. Caracterul oneros al mandatului în materie comercială__________ 262
§4. Solidaritatea codebitorilor_________________________________ 263
Secţiunea a 3-a. Probele în materie comercială _____________________ 266
Subsecţiunea 1. Consideraţii introductive__________________________ 266
Subsecţiunea a 2-a. Principalele mijloace de probă folosite în
raporturile comerciale_________________________________________ 266
§1. Proba prin înscrisuri _____________________________________ 266
§2. Proba cu martori________________________________________ 267
§3. Raportul de expertiză ____________________________________ 267
§4. Facturile acceptate______________________________________ 267
§5. Corespondenţa comercială _______________________________ 268
§6. Telegramele ___________________________________________ 268
§7. Mijloacele moderne de comunicare şi valoarea lor probatorie
în raporturile comerciale__________________________________ 269
§8. Registrele comerciale____________________________________ 269
Subcapitolul II. Principalele contracte folosite în activitatea
comercială_______________________________________________ 271
Secţiunea 1. Unele particularităţi ale contractului de vânzare-cumpărare
în activitatea comercială________________________________________ 271
§1. Scopul vânzării-cumpărării comerciale ______________________ 272
§2. Obiectul vânzării-cumpărării în activitatea comercială___________ 272
§3. Răspunderea pentru vicii _________________________________ 280
§4. Obligaţia de garanţie pentru buna funcţionare_________________ 283
§5. Vânzarea în afara spaţiilor comerciale_______________________ 286
Secţiunea a 2-a. Contractul de furnizare ___________________________ 286
§1. Precizări prealabile______________________________________ 286
§2. Noţiune şi reglementare __________________________________ 287
§3. Natura juridică a contractului de furnizare ____________________ 287
§4. Caracterele juridice ale contractului de furnizare_______________ 288
§5. Asemănări şi deosebiri între contractul de furnizare şi
contractul de vânzare-cumpărare __________________________ 288
§6. Efectele contractului de furnizare___________________________ 289
§7. Încetarea contractului de furnizare__________________________ 294
Secţiunea a 3-a. Contractul de agenţie ____________________________ 294
§1. Noţiune şi reglementare __________________________________ 294
§2. Caracterele juridice şi particularităţile contractului de agenţie_____ 295
§3. Forma şi proba contractului de agenţie ______________________ 296
§4. Deosebirile dintre contractul de agenţie şi contractul
de mandat şi comision ___________________________________ 296
§5. Părţile contractului ______________________________________ 297
§6. Efectele contractului de agenţie____________________________ 298
§7. Încetarea contractului de agenţie___________________________ 302
Drept comercial
XIV
Secţiunea a 4-a. Contractul de fiducie______________________________304
§1. Noţiune _______________________________________________304
§2. Operaţiunea de fiducie şi contractul de fiducie _________________305
§3. Categoriile fiduciei _______________________________________305
§4. Părţile contractului de fiducie ______________________________306
§5. Condiţiile de validitate ale fiduciei ___________________________306
§6. Opozabilitatea fiduciei ____________________________________309
§7. Efectele juridice ale contractului de fiducie ____________________310
§8. Modificarea contractului de fiducie __________________________317
§9. Încetarea contractului de fiducie ____________________________317
Secţiunea a 5-a. Contractul de comision____________________________320
§1. Noţiunea şi reglementarea contractului de comision ____________320
§2. Asemănări şi deosebiri între contractul de comision şi
contractul de mandat_____________________________________321
§3. Forma şi proba contractului de comision______________________322
§4. Părţile contractului de comision_____________________________322
§5. Efectele contractului de comision ___________________________323
§6. Încetarea contractului de comision __________________________327
Secţiunea a 6-a. Contractul de consignaţie__________________________327
§1. Reglementarea, noţiunea, forma şi proba contractului de
consignaţie ____________________________________________327
§2. Părţile contractului de consignaţie___________________________328
§3. Efectele contractului de consignaţie _________________________329
§4. Încetarea contractului de consignaţie ________________________333
Secţiunea a 7-a. Contractul de report ______________________________333
§1. Noţiune şi reglementare __________________________________333
§2. Forma contractului de report _______________________________334
§3. Reportul şi vânzarea cu pact de răscumpărare ________________334
§4. Efectele juridice ale contractului de report ____________________335
§5. Lichidarea reportului _____________________________________337
Secţiunea a 8-a. Contractul de factoring ____________________________337
§1. Noţiune şi reglementare __________________________________337
§2. Caractere juridice _______________________________________338
§3. Formele factoringului_____________________________________339
§4. Forma contractului de factoring_____________________________339
§5. Părţile contractului_______________________________________339
§6. Obiectul contractului _____________________________________341
§7. Efectele contractului de factoring ___________________________341
§8. Raporturile dintre debitorul cedat şi părţile contractului
de factoring ____________________________________________345
§9. Delimitarea contractului de factoring de alte instituţii juridice ______346
§10. Încetarea contractului ___________________________________348
Secţiunea a 9-a. Contractul de asociere în participaţie_________________348
§1. Noţiune şi reglementare __________________________________348
§2. Particularităţile contractului de asociere în participaţie ___________349
§3. Caracterele juridice ______________________________________350
§4. Delimitarea asocierii în participaţie de alte instituţii juridice _______351
Cuprins
XV
§5. Principiile asocierii în participaţie ___________________________ 351
§6. Părţile contractului de asociere în participaţie _________________ 352
§7. Efectele contractului de asociere în participaţie în raporturile
dintre asociaţi __________________________________________ 353
§8. Încetarea contractului____________________________________ 355
Secţiunea a 10-a. Contractul de franciză ___________________________ 355
§1. Reglementare, noţiune şi caractere juridice___________________ 355
§2. Părţile şi obiectul francizei ________________________________ 356
§3. Obiectul francizei _______________________________________ 357
§4. Independenţa părţilor ____________________________________ 357
§5. Diferite tipuri de franciză__________________________________ 357
§6. Încheierea contractului ___________________________________ 359
§7. Efectele contractului de franciză ___________________________ 362
§8. Încetarea contractului de franciză __________________________ 365
Secţiunea a 11-a. Contractul de leasing ___________________________ 365
§1. Noţiune şi reglementare __________________________________ 365
§2. Caracterele juridice ale contractului de leasing ________________ 366
§3. Părţile contractului de leasing _____________________________ 368
§4. Delimitarea contractului de leasing _________________________ 369
§5. Categoriile de leasing____________________________________ 370
§6. Obiectul contractului de leasing ____________________________ 371
§7. Conţinutul contractului ___________________________________ 372
§8. Efectele contractului de leasing ____________________________ 375
§9. Încetarea contractului de leasing ___________________________ 380
Secţiunea a 12-a. Contractul de transport __________________________ 382
Subsecţiunea 1. Noţiuni generale________________________________ 382
§1. Noţiune şi reglementare __________________________________ 382
§2. Părţile contractului ______________________________________ 382
§3. Forma şi proba contractului de transport _____________________ 383
§4. Modalităţi de transport ___________________________________ 383
§5. Încetarea contractului de transport__________________________ 383
Subsecţiunea a 2-a. Contractul de transport de bunuri________________ 383
§1. Documentele de transport ________________________________ 384
§2. Efectele contractului de transport de bunuri___________________ 385
Subsecţiunea a 3-a. Contractul de transport de persoane şi bagaje _____ 394
§1. Conţinutul obligaţiei de a transporta_________________________ 394
§2. Obligaţii ale părţilor______________________________________ 395
§3. Răspunderea pentru persoana călătorului____________________ 395
§4. Răspunderea pentru bagaje şi alte bunuri ____________________ 395
§5. Transportul succesiv sau combinat _________________________ 396
§6. Cedarea drepturilor călătorului_____________________________ 396
Secţiunea a 13-a. Contractul de expediţie __________________________ 396
§1. Noţiune şi reglementare __________________________________ 396
§2. Efectele contractului de expediţie __________________________ 397
Secţiunea a 14-a. Contractul de cont curent ________________________ 400
§1. Noţiune şi reglementare __________________________________ 400
§2. Efectele contractului de cont curent_________________________ 400
Drept comercial
XVI
Secţiunea a 15-a. Contractul de cont bancar curent___________________404
§1. Prezentare generală _____________________________________404
§2. Aspecte specifice________________________________________405
CAPITOLUL VIII. TITLURILE COMERCIALE __________________________407
Subcapitolul I. Cambia __________________________________________407
Secţiunea 1. Noţiunea şi caracterele cambiei ________________________407
Secţiunea a 2-a. Cuprinsul cambiei________________________________408
§1. Menţiunile obligatorii ale cambiei ___________________________408
§2. Menţiunile facultative ale cambiei ___________________________410
§3. Consecinţele lipsei menţiunilor obligatorii ale cambiei ___________412
§4. Cambia în alb __________________________________________412
Secţiunea a 3-a. Girul cambiei ___________________________________412
§1. Noţiune _______________________________________________412
§2. Condiţiile de validitate a girului _____________________________413
§3. Efectele transmiterii cambiei prin gir _________________________414
Secţiunea a 4-a. Avalul cambiei __________________________________415
§1. Noţiune _______________________________________________415
§2. Condiţiile de valabilitate ale avalului _________________________415
§3. Efectele avalului ________________________________________416
Secţiunea a 5-a. Acceptarea cambiei de către tras____________________417
§1. Noţiune _______________________________________________417
§2. Prezentarea cambiei pentru acceptare _______________________417
§3. Condiţiile acceptării cambiei _______________________________417
§4. Efectele acceptării cambiei de către tras______________________418
§5. Acceptarea cambiei de către alte persoane ___________________418
Secţiunea a 6-a. Plata cambiei ___________________________________419
Subsecţiunea 1. Noţiuni generale ________________________________419
Subsecţiunea a 2-a. Consecinţele neplăţii cambiei ___________________421
§1. Acţiunile cambiale _______________________________________422
§2. Acţiunile extracambiale ___________________________________425
Subcapitolul II. Biletul la ordin ___________________________________426
Secţiunea 1. Noţiunea şi caracterele biletului la ordin__________________426
Secţiunea a 2-a. Cuprinsul biletului la ordin _________________________427
§1. Menţiunile obligatorii ale biletului la ordin _____________________427
§2. Consecinţele nerespectării menţiunilor obligatorii ale biletului
la ordin________________________________________________428
Secţiunea a 3-a. Girul biletului la ordin _____________________________428
Secţiunea a 4-a. Avalul biletului la ordin ____________________________428
Secţiunea a 5-a. Plata biletului la ordin _____________________________429
Subcapitolul III. Cecul __________________________________________429
Secţiunea 1. Noţiunea, reglementarea şi particularităţile cecului _________429
Secţiunea a 2-a. Condiţii speciale privind emiterea cecului _____________429
Secţiunea a 3-a. Cuprinsul cecului ________________________________430
§1. Menţiunile obligatorii ale cecului ____________________________430
§2. Consecinţele nerespectării condiţiilor privind menţiunile
obligatorii ale cecului_____________________________________431
Cuprins
XVII
Secţiunea a 4-a. Transmiterea cecului_____________________________ 431
§1. Transmiterea cecului la ordin ______________________________ 431
§2. Transmiterea cecului la purtător____________________________ 432
§3. Transmiterea cecului nominativ ____________________________ 432
Secţiunea a 5-a. Avalul cecului __________________________________ 432
Secţiunea a 6-a. Plata cecului ___________________________________ 432
§1. Noţiuni generale ________________________________________ 432
§2. Consecinţele neplăţii cecului ______________________________ 433
CAPITOLUL IX. PROCEDURA INSOLVENŢEI ________________________ 434
Secţiunea 1. Noţiunea şi caracterele procedurii insolvenţei_____________ 434
§1. Noţiunea şi reglementarea procedurii insolvenţei ______________ 434
§2. Scopul, căile şi modalităţile de realizare _____________________ 434
§3. Caracterele procedurii insolvenţei __________________________ 435
Secţiunea a 2-a. Condiţiile aplicării procedurii insolvenţei ______________ 436
Subsecţiunea 1. Debitorul să facă parte din categoriile de entităţi
cărora li se aplică procedura insolvenţei___________________________ 436
§1. Categoriile de debitori cărora li se aplică procedura generală_____ 436
§2. Categorii de debitori supuşi procedurii simplificate _____________ 438
Subsecţiunea a 2-a. Insolvenţa debitorului_________________________ 441
§1. Noţiunea de insolvenţă___________________________________ 441
§2. Insolvenţa vădită şi insolvenţa iminentă a debitorului ___________ 442
§3. Delimitarea insolvenţei de insolvabilitatea debitorului ___________ 442
§4. Dovada insolvenţei debitorului _____________________________ 442
Secţiunea a 3-a. Participanţii la procedura insolvenţei ________________ 443
Subsecţiunea 1. Organele care aplică procedura insolvenţei___________ 444
§1. Instanţele judecătoreşti __________________________________ 444
§2. Judecătorul-sindic ______________________________________ 445
§3. Administratorul judiciar___________________________________ 446
§4. Lichidatorul ____________________________________________ 448
Subsecţiunea a 2-a. Alţi participanţi la procedura insolvenţei___________ 450
§1. Adunarea creditorilor ____________________________________ 450
§2. Comitetul creditorilor ____________________________________ 450
§3. Administratorul special ___________________________________ 451
Secţiunea a 4-a. Deschiderea procedurii insolvenţei __________________ 452
§1. Cererea debitorului______________________________________ 453
§2. Cererea creditorilor______________________________________ 456
§3. Efectele deschiderii procedurii insolvenţei ____________________ 458
Secţiunea a 5-a. Regimul actelor juridice anterioare deschiderii
procedurii ___________________________________________________ 460
§1. Actele juridice frauduloase ________________________________ 460
§2. Actele juridice privind constituirea sau transmiterea unor
drepturi patrimoniale ____________________________________ 460
§3. Caracteristicile nulităţii actelor juridice _______________________ 462
§4. Efectele anulării actelor juridice ____________________________ 463
§5. Acţiunea în anulare împotriva terţului subdobânditor____________ 463
§6. Contractele aflate în curs de executare ______________________ 464
Drept comercial
XVIII
Secţiunea a 6-a. Primele măsuri __________________________________466
§1. Noţiuni generale ________________________________________466
§2. Notificarea deschiderii procedurii şi a primelor măsuri ___________466
§3. Declararea creanţelor creditorilor ___________________________467
§4. Rapoartele administratorului judiciar privind situaţia debitorului ____468
Secţiunea a 7-a. Reorganizarea judiciară ___________________________470
§1. Noţiuni introductive ______________________________________470
§2. Planul de reorganizare ___________________________________470
Secţiunea a 8-a. Falimentul______________________________________473
§1. Noţiune _______________________________________________473
§2. Cazurile de aplicare a procedurii falimentului __________________473
§3. Măsurile dispuse de judecătorul-sindic _______________________473
§4. Notificarea intrării debitorului în procedura falimentului __________474
§5. Declararea creanţelor în procedura falimentului ________________474
§6. Lichidarea averii debitorului________________________________475
Secţiunea a 9-a. Închiderea procedurii insolvenţei ____________________478
§1. Cazurile de închidere a procedurii insolvenţei _________________478
§2. Efectele închiderii procedurii insolvenţei ______________________479
Secţiunea a 10-a. Răspunderea persoanelor care au cauzat starea de
insolvenţă a debitorului _________________________________________480
§1. Noţiuni introductive ______________________________________480
§2. Persoanele obligate să răspundă ___________________________480
§3. Condiţiile răspunderii_____________________________________480
CAPITOLUL X. CONCORDATUL PREVENTIV ŞI MANDATUL AD-HOC ____483
Secţiunea 1. Noţiunea şi domeniul de aplicare _______________________483
Secţiunea a 2-a. Scopul concordatului preventiv şi al mandatului
ad-hoc ______________________________________________________485
Secţiunea a 3-a. Organele care aplică procedurile specifice
mandatului ad-hoc şi concordatului preventiv ________________________486
Secţiunea a 4-a. Mandatul ad-hoc_________________________________487
§1. Precizări prealabile ______________________________________487
§2. Desemnarea mandatarului ad-hoc __________________________487
§3. Durata mandatului ad-hoc _________________________________487
§4. Remunerarea mandatarului ad-hoc__________________________487
§5. Obiectul mandatului ad-hoc________________________________488
§6. Încetarea mandatului ad-hoc_______________________________488
Secţiunea a 5-a. Concordatul preventiv ____________________________489
§1. Precizări prealabile ______________________________________489
§2. Beneficiarii procedurii ____________________________________489
§3. Participanţii la procedura concordatului preventiv_______________489
§4. Deschiderea procedurii concordatului________________________491
§5. Durata concordatului preventiv _____________________________494
§6. Încetarea concordatului preventiv ___________________________495
Index __________________________________________________________






Capitolul I. Noţiuni introductive
privind dreptul comercial
Secţiunea 1. Noţiunea şi obiectul dreptului comercial
§1. Noţiunea dreptului comercial
Pentru stabilirea noţiunii dreptului comercial se impune precizarea noţiunii de
comerţ. Noţiunea de comerţ este folosită în mai multe sensuri: etimologic, economic
şi juridic[1].
În sens etimologic, expresia de comerţ provine din cuvântul latinesc commercium,
care reprezintă o juxtapunere a cuvintelor cum şi merx, şi înseamnă operaţiuni
cu mărfuri[2].
În sens economic, prin comerţ se înţelege activitatea ce constă în schimbul şi
circulaţia mărfurilor de la producător la consumator. Acesta este înţelesul noţiunii
de comerţ şi în limbajul obişnuit. De aici şi sintagmele de genul: comerţ en gros,
comerţ en detail sau comerţ cu amănuntul, comerţ cu ridicata etc.
În sens juridic, noţiunea de comerţ are un înţeles mult mai larg şi cuprinde totalitatea
operaţiunilor de producere a mărfurilor, de interpunere în schimb şi circulaţie
a bunurilor, executarea de lucrări şi prestarea de servicii[3].
Până la abrogarea Codului comercial, semnificaţia juridică a noţiunii de comerţ
se fundamenta, în principal, pe dispoziţiile art. 3 din acest cod, care reglementau
faptele de comerţ. Între aceste fapte de comerţ figurau nu numai operaţiunile de
vânzare-cumpărare, prin care se realizează circulaţia mărfurilor, ci şi întreprinderile
de fabrici şi manufactură care privesc producerea mărfurilor şi, de asemenea, operaţiunile
de prestare de servicii, precum operaţiunile de bancă şi schimb, operaţiunile
de asigurare, întreprinderile de comisioane, agenţii şi afaceri şi operaţiunile
de executare de lucrări, cum sunt întreprinderile de construcţii.
În contextul reglementărilor actuale, fundamentul actelor şi faptelor specifice
activităţii comerciale îl constituie prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 71/2011
pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. Potrivit prevederilor
legale mai sus menţionate, „în toate actele normative în vigoare, expresiile
«acte de comerţ», respectiv «fapte de comerţ» se înlocuiesc cu expresia «activităţi
de producţie, comerţ sau prestări de servicii»”.
Desigur că norma legală mai sus reprodusă nu constituie o simplă tehnică de
înlocuire a expresiilor clasice de «acte de comerţ» şi «fapte de comerţ», ci are
meritul de a stabili implicit conţinutul juridic actual al acestor noţiuni. Dacă analizăm
cu atenţie, constatăm că mari schimbări nu s-au produs, deoarece, aşa cum pre-
[1] St.D. Cărpenaru, Tratat de drept comercial român, Ed. Universul Juridic, Bucureşti,
2009, p. 9.
[2] Ibidem; S. Angheni, M. Volonciu, C. Stoica, Drept comercial, ed. a 4-a, Ed. C.H. Beck,
Bucureşti, 2008, p. 1.
[3] Ibidem.
Drept comercial
2
cizam anterior şi în reglementarea Codului comercial, prin «fapte de comerţ» se
înţelegea tot activităţi de producţie, de prestări servicii, de executare de lucrări şi
de interpunere în schimb şi circulaţie a bunurilor. Singura modificare care s-a
produs este cea privind sensul economic al noţiunii de comerţ. Aşa cum s-a văzut,
textul art. 8 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a noului Cod civil,
cuprinde în conţinutul actelor şi faptelor de comerţ şi termenul de «comerţ». Se are
în vedere tocmai sensul economic al noţiunii de comerţ, acela de interpunere în
schimb şi circulaţie a mărfurilor, adică operaţiunile de cumpărare în scop de revânzare
a bunurilor sau de vânzare după ce au fost cumpărate cu acest scop.
Aşadar, în accepţiunea noului Cod civil, prin acte şi fapte de comerţ se desemnează
activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii. Trebuie reţinut că
legiuitorul a omis operaţiunile de executare de lucrări, dar pe baza principiului aplicării
legii prin analogie, executarea de lucrări va fi asimilată operaţiunilor comerciale.
De altfel, dacă profesionistul îşi organizează o întreprindere care are ca
obiect realizarea unei activităţi în scopul executării de lucrări, fără îndoială că acesta
are obligaţia de a se înregistra în registrul comerţului, dobândind astfel calitatea
de comerciant, iar întreprinderea organizată de el este de asemenea o întreprindere
economică, deci va avea caracter comercial.
Faţă de precizările de mai sus, putem defini dreptul comercial ca un ansamblu
de norme juridice de drept privat care sunt aplicabile raporturilor juridice izvorâte
din activităţi de producţie, comerţ, prestări de servicii şi executare de lucrări, precum
şi raporturilor juridice la care participă profesioniştii care au calitatea de comerciant[
1].
§2. Obiectul dreptului comercial
Determinarea obiectului dreptului comercial este legată de sistemul adoptat de
legiuitor în reglementarea raporturilor juridice. În tehnica reglementării raporturilor
comerciale există două sisteme: sistemul subiectiv şi sistemul obiectiv.
În sistemul subiectiv, dreptul comercial are ca obiect normele juridice aplicabile
comercianţilor. În acest sistem, dreptul comercial este un drept al profesioniştilor,
în sensul că se aplică tuturor persoanelor care au calitatea de comerciant[2]. În
acest sistem, dreptul comercial este «dreptul comercianţilor».
În sistemul obiectiv, dreptul comercial cuprinde normele juridice aplicabile
comerţului, adică acelor acte juridice, fapte şi operaţiuni, calificate de lege ca fapte
de comerţ, ca operaţiuni comerciale, indiferent de persoana care le săvârşeşte[3]. În
sistemul obiectiv, dreptul comercial este «dreptul comerţului».
Diferenţa esenţială între cele două sisteme de reglementare a dreptului comercial
este că, în timp ce în sistemul subiectiv normele juridice se referă la persoanele
care au calitatea de comercianţi, în sistemul obiectiv normele juridice privesc,
în principal, operaţiunile comerciale.
[1] Pentru definirea dreptului comercial sub imperiul Codului comercial, a se vedea
St.D. Cărpenaru, op. cit., p. 11, S. Angheni, M. Volonciu, C. Stoica, op. cit., p. 2; S. Popa,
Drept comercial. Teorie şi practică judiciară, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2008, p. 5.
[2] St.D. Cărpenaru, op. cit., p. 10; S. Angheni, M. Volonciu, C. Stoica, op. cit., p. 4.
[3] St.D. Cărpenaru, op. cit., p. 10; S. Angheni, M. Volonciu, C. Stoica, op. cit., p. 3;
Gh. Piperea, Drept comercial, vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2008, p. 3.
I. Noţiuni introductive privind dreptul comercial
3
Codul comercial român a adoptat, ca tehnică de bază, sistemul obiectiv, deoarece
în art. 3 erau enumerate operaţiunile pe care le considera drept fapte de comerţ.
O consecinţă fundamentală a acestui fapt era că regulile Codului comercial
se aplicau operaţiunilor comerciale indiferent de persoana care le efectua, în sensul
că priveau mai mult activitatea comercială decât comercianţii. Odată cu abrogarea
parţială a Codului comercial se pune problema sistemului de abordare a raporturilor
comerciale. În ceea ce ne priveşte, nu poate fi vorba decât de un sistem
subiectiv, atâta vreme cât reglementarea ce enumera faptele de comerţ a fost
abrogată.
Sistemul subiectiv al dreptului comercial român îşi are fundamentul în prevederile
art. 3 C. civ. şi în cele ale art. 6 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în
aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.
Art. 3 C. civ. dispune „dispoziţiile prezentului cod se aplică şi raporturilor dintre
profesionişti, precum şi raporturilor dintre aceştia şi alte subiecte de drept”. Aşadar,
în contextul actual al reglementării Codului civil, norma juridică se aplică cu prioritate
subiectului de drept şi în subsidiar raportului juridic, adică relaţiei juridice. Prin
comparare, dacă sub imperiul Codului comercial normele juridice priveau faptele,
actele şi operaţiunile juridice, potrivit Codul civil, normele juridice se aplică cu precădere
subiectelor de drept. Aceasta înseamnă că pentru a stabili norma juridică
aplicabilă se impune mai întâi calificarea subiectelor de drept participante la raportul
juridic. Dacă subiectele raportului juridic au calitatea de profesionişti în accepţiunea
Codului civil, atunci îşi vor găsi incidenţă normele juridice aplicabile profesioniştilor
şi, în cazul nostru, profesioniştilor comercianţi, iar dacă subiectele raportului
juridic nu pot fi considerate ca fiind profesionişti, atunci se vor aplica regulile dreptului
comun. De exemplu, dacă subiectele raportului juridic sunt societăţi comerciale,
relaţiilor juridice dintre acestea li se vor aplica cu prioritate Legea nr. 31/1990
privind societăţile comerciale, Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului etc.
Soluţia este consacrată de însuşi Codul civil, care, în art. 192 dispune „persoanele
juridice legal înfiinţate se supun dispoziţiilor aplicabile categoriei din care face parte,
precum şi celor cuprinse în prezentul cod, dacă prin lege nu se prevede altfel”.
În ceea ce priveşte sistemul de reglementare a relaţiilor comerciale trebuie avute
în vedere şi prevederile art. 6 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a
Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, care dispune „În cuprinsul actelor normative
aplicabile la data intrării în vigoare a Codului civil, referirile la comercianţi se consideră
a fi făcute la persoanele fizice, sau după caz, la persoanele juridice supuse
înregistrării la registrul comerţului, potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 26/1990
privind registrul comerţului”. Art. 1 din Legea nr. 26/1990 enumeră categoriile de entităţi
obligate să ceară înmatricularea sau, după caz, înregistrarea în registrul comerţului.
Acestea sunt: persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile
familiale, societăţile comerciale, companiile naţionale şi societăţile naţionale,
regiile autonome, grupurile de interes economic, societăţile cooperative, organizaţiile
cooperatiste, societăţile europene, societăţile cooperative europene şi grupurile
europene de interes economic cu sediul principal în România, precum şi alte
persoane fizice şi juridice prevăzute de lege.
În completare, Legea nr. 71/2011, în art. 8 alin. (1) dispune că, noţiunea de
„profesionist” prevăzută la art. 3 C. civ. include categoriile de comerciant, întreprinzător,
operator economic, precum şi orice alte persoane autorizate să desfăDrept
comercial
4
şoare activităţi economice sau profesionale, astfel cum aceste noţiuni sunt prevăzute
de lege la data intrării în vigoare a Codului civil. Aşadar, atâta vreme cât,
potrivit noului Cod civil, noţiunea de profesionist include şi calitatea de comerciant,
iar reglementările se referă la profesioniştii comercianţi, suntem în prezenţa unui
sistem subiectiv de reglementare a raporturilor comerciale. Drept dovadă stă şi
legislaţia specială referitoare la comercianţi, precum Legea nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale[1], O.G. nr. 51/1997[2] privind operaţiunile de leasing şi
societăţile de leasing, O.G. nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei[3], Legea
nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin[4] etc. Această legislaţie specială are
în vedere, în principal, profesioniştii care au calitatea de comerciant persoană fizică
sau persoană juridică.
Faţă de considerentele de mai sus, concluzia care se impune este aceea că
dreptul comercial, în actuala configuraţie legislativă, are la bază sistemul subiectiv
de reglementare.
În stabilirea sistemului de reglementare al Dreptului comercial merită a fi reţinută
şi prevederea din art. 8 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, potrivit căreia, în toate
actele normative în vigoare, expresiile „acte de comerţ”, respectiv „fapte de comerţ”
se înlocuiesc cu expresia „activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii”.
Aceasta înseamnă că, în completarea sistemului subiectiv de reglementare prin
raportarea normelor juridice la calitatea de profesionist comerciant, vor fi avute în
vedere şi normele referitoare la activităţile de producţie, prestări servicii, comerţ şi
executare de lucrări, adică sistemul obiectiv. Înseamnă că, în completarea sistemului
subiectiv, ca tehnică de reglementare se foloseşte şi sistemul obiectiv constând
din normele referitoare la activităţile comerciale în accepţiunea noilor reglementări.
În concluzie, principalul sistem de reglementare al dreptului comercial este
sistemul subiectiv, prin normele aplicabile profesioniştilor comercianţi, şi, în
completare, se aplică sistemul obiectiv, alcătuit din normele ce privesc operaţiunile
de producţie, comerţul, prestarea de servicii şi executarea de lucrări.
Secţiunea a 2-a. Autonomia dreptului comercial
§1. Noţiuni introductive
Datorită specificului raporturilor comerciale a apărut nevoia unor reglementări
ale acestora şi implicit crearea unei subramuri a dreptului privat denumită «Drept
comercial». Apariţia dreptului comercial ca subramură a dreptului privat este legată
de codificarea relaţiilor comerciale, însă, începând cu prima jumătate a secolului
al XX-lea, s-a pus în discuţie autonomia dreptului comercial. Discuţiile au apărut ca
urmare a abrogării Codurilor comerciale de către unele state precum Italia, Elveţia,
Olanda, Ţările scandinave etc. şi a adoptării de Coduri civile în care au fost cuprinse
şi o parte din relaţiile specifice activităţii comerciale.
[1] Republicată în M. Of. nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările ulterioare.
[2] Republicată în M. Of. nr. 9 din 12 ianuarie 2000.
[3] Republicată în M. Of. nr. 180 din 14 mai 1998.
[4] M. Of. nr. 100 din 1 mai 1934.
I. Noţiuni introductive privind dreptul comercial
5
În cele ce urmează vom prezenta, pe scurt, principalele argumente împotriva şi
în favoarea autonomiei dreptului comercial.
§2. Argumentele în favoarea unităţii dreptului privat
În susţinerea unităţii dreptului privat au fost aduse mai multe argumente[1]:
a) Unitatea reglementării asigură protecţia necomercianţilor în sensul că se
aplică tuturor participanţilor la raportul comercial;
b) Divizarea dreptului privat în drept civil şi drept comercial dă naştere la
dificultăţi de interpretare, deoarece există instituţii juridice, ca de exemplu contractul
de vânzare-cumpărare, care sunt guvernate de două categorii de norme juridice:
unele cuprinse în Codul civil iar altele cuprinse în Codul comercial. Această
diviziune creează dificultăţi în activitatea instanţelor judecătoreşti de stabilire a
naturii juridice civile sau comerciale a litigiului dedus judecăţii;
c) Enumerarea faptelor de comerţ fiind enunţiativă, există primejdia aplicării legii
comerciale şi unor activităţi desfăşurate de necomercianţi şi, implicit, de a impune
acestora obligaţiile ce le revin comercianţilor;
d) Dreptul comercial nu beneficiază de principii generale proprii şi de cele mai
multe ori pentru calificarea unor instituţii se apelează la regulile dreptului civil şi la
explicaţiile acestora, precum: excepţie de la dreptul comun, contract sui generis.
Mai mult, în dreptul comercial se operează cu aceleaşi noţiuni ca şi în dreptul civil,
ca, de pildă, contract, persoană juridică, obligaţie, prescripţie etc.;
e) Prin recunoaşterea uzurilor (obiceiurilor) ca izvor de drept în materie comercială,
se ajunge la o delegare a atribuţiilor legislative comercianţilor, deoarece uzurile
se nasc din practica comercianţilor;
f) În unele ţări cum sunt, Italia, Elveţia, Olanda, ţările scandinave etc. s-a realizat
o „comercializare a dreptului civil”, nemaiexistând o reglementare autonomă a
dreptului comercial[2].
§3. Argumentele în favoarea autonomiei dreptului comercial
În favoarea autonomiei dreptului comercial au fost aduse mai multe argumente[
3]:
a) Aplicarea legii comerciale unor raporturi juridice dintre comercianţi şi necomercianţi
este impusă de necesitatea reglementării unitare a raportului juridic comercial.
De reţinut că doar raportul este supus legii comerciale, nu şi persoana
care-l săvârşeşte, adică necomerciantul;
b) Dificultăţile create de diviziunea dreptului privat în drept civil şi drept
comercial nu reprezintă un element hotărâtor, deoarece asemenea dificultăţi există
şi în alte ramuri ale dreptului, precum dreptul muncii, dreptul transporturilor, dreptul
familiei etc.;
[1] A se vedea şi St.D. Cărpenaru, op. cit., p. 16.
[2] St.D. Cărpenaru, op. cit., p. 16; Gh. Piperea, op. cit., p. 10.
[3] St.D. Cărpenaru, op. cit., p. 17.
Drept comercial
6
c) Dificultăţile privind determinarea sferei de aplicare a dreptului comercial şi de
calificare a operaţiunilor comerciale pot fi înlăturate prin enumerarea limitativă a
faptelor de comerţ;
d) În dreptul comercial, ca principiu, uzurile sunt consacrate cu caracter excepţional
şi au mai mult rol interpretativ, de a servi la interpretarea voinţei părţilor. Dar
uzurile sunt folosite chiar şi de dreptul civil, nu doar de dreptul comercial. Noul Cod
civil prevede chiar în art. 1 că sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzanţele şi principiile
generale ale dreptului. În cazurile neprevăzute de lege se aplică uzanţele, iar
în lipsa acestora, dispoziţiile legale privitoare la situaţii asemănătoare, iar când nu
există asemenea dispoziţii, principiile generale ale dreptului;
e) Raporturile comerciale şi civile nu au omogenitate de natură şi scop, aşa
cum susţin adepţii unităţii dreptului privat. Nu s-a ajuns la o uniformizare a activităţii
comercianţilor şi necomercianţilor, astfel încât activităţile lor să fie supuse aceleiaşi
reglementări juridice[1]. Pot fi date cu titlu de exemplu operaţiunile de vânzare-cumpărare;
în timp ce comerciantul cumpără cu intenţia de revânzare şi cu scopul de a
obţine profit, consumatorul cumpără pentru sine cu scopul de a-şi satisface nevoile
sale sau ale familiei.
Diferenţe de natură şi scop există şi între o întreprindere organizată de către un
liber profesionist şi o întreprindere organizată de către un comerciant. Medicul, avocatul,
notarul public, executorul judecătoresc etc., îşi organizează activitatea astfel
încât se înfăţişează ca o veritabilă întreprindere în accepţiunea art. 3 C. civ., iar cei
care le realizează sunt de asemenea profesionişti în virtutea aceluiaşi articol, numai
că activitatea şi scopul unor astfel de întreprinderi diferă în mod substanţial de cel al
întreprinderilor comerciale.
În primul rând, activităţile specifice întreprinderilor liberale nu au caracter economic,
cum sunt întreprinderile comerciale.
Apoi, activitatea specifică întreprinderilor liberale nu au scop lucrativ ori speculativ.
Prin desfăşurarea unei întreprinderi liberale nu se urmăreşte obţinerea unui
profit, ca în cazul întreprinderilor comerciale, ci se vizează activităţi cu profund caracter
social, în schimbul cărora beneficiarul plăteşte o remuneraţie. Deci, diferenţa
esenţială constă în aceea că, deşi activităţile întreprinderii liberale nu sunt dezinteresate,
gratuite, ci se plăteşte o remuneraţie pentru serviciul prestat, cu toate acestea
activitatea nu este lucrativă, în sensul că nu se urmăreşte obţinerea de profit.
În sfârşit, întreprinzătorul întreprinderii liberale nu este supus înregistrării în registrul
comerţului şi nu-şi organizează întreprinderea sa precum comerciantul, în
vederea obţinerii unui profit, ci pentru a-şi pune la dispoziţia publicului cunoştinţele
şi abilităţile sale în domeniul în care este specializat. Pe de altă parte, întreprinderea
liberală este strâns legată de profesia întreprinzătorului, pe când întreprinderea
comercială nu presupune o astfel de specializare a celor care decid să o organizeze.
De pildă, persoanele care se asociază în vederea constituirii unei societăţi
comerciale cu obiect de activitate construcţii nu trebuie să fie de profesie constructori,
în schimb, avocaţii, notarii, executorii etc. nu pot organiza o întreprindere liberală
decât dacă au calitatea specifică activităţii ce urmează să o desfăşoare.
f) Faptul că unele ţări au reglementarea unitară a dreptului privat cuprinsă în
Codul civil nu este relevant. Aceasta deoarece, chiar dacă nu există un Cod co-
[1] Ibidem.
I. Noţiuni introductive privind dreptul comercial
7
mercial, nu înseamnă că nu există şi un drept comercial, ca ramură distinctă de
dreptul civil şi ca disciplină de sine stătătoare. Dreptul comercial există, numai că
parte din reglementare se află în Codul civil. Şi în ţările în care nu există Codul comercial
şi au fost depuse mari eforturi pentru a cuprinde relaţiile comerciale în
Codul civil, tehnica reglementării nu a reuşit în totalitate, deoarece instituţii fundamentale
ale dreptului comercial, precum: registrul de înmatriculare şi publicitate
al comercianţilor şi operaţiunilor comerciale; constituirea, organizarea, funcţionarea
şi încetarea existenţei societăţii comerciale ca entitate ce deţine ponderea activităţii
comerciale; titlurile de valoare; tratamentul juridic al comercianţilor aflaţi în dificultate
(insolvenţă); anumite contracte etc. sunt reglementate în legi speciale de natură
eminamente comercială. Sistemele de drept care au optat pentru abrogarea
codurilor comerciale şi cuprinderea relaţiilor comerciale în Codul civil au reuşit doar
o uniformizare a reglementărilor privind obligaţiile rezultate în principal din convenţii,
însă, chiar şi în aceste coduri, există dualitate de norme juridice: o categorie
de norme se aplică relaţiilor la care participă necomercianţii (persoanelor obişnuite,
raporturilor civile clasice) şi o altă categorie de norme juridice, derogatorii de la
cele dintâi, care se aplică profesioniştilor sau, după caz, relaţiilor profesionale.
Aceeaşi tehnică este adoptată şi de noul Cod civil, deoarece acesta cuprinde
norme aplicabile profesioniştilor (de exemplu: curgerea dobânzilor, solidaritatea
debitorilor) şi norme aplicabile persoanelor obişnuite, adică celor care nu au organizată
activitatea sub forma unei întreprinderi şi, deci, nu au calitatea de profesionist
în înţelesul Codului civil.
Există voci care susţin că odată abrogat Codul comercial a dispărut şi dreptul
comercial atât ca subramură a dreptului privat cât şi ca disciplină juridică. O astfel
de susţinere nu poate fi primită pentru că nu are fundament legal şi nici suport
practic.
În ceea ce priveşte fundamentului legal, se impune a fi reţinut că nici înaintea
adoptării actualului Cod civil, nu era reglementat tot dreptul comercial în Codul
comercial. Codul comercial cuprindea, în esenţă, reglementările privind faptele de
comerţ, unele aspecte privind comercianţii, anumite reguli speciale aplicabile obligaţiilor
comerciale şi anumite contracte comerciale. Ponderea dreptului comercial o
deţinea legislaţia comercială, precum Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale,
Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, O.G. nr. 51/1997 privind operaţiunile
de leasing şi societăţile de leasing, O.G. nr. 52/1997 privind regimul juridic
al francizei, Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, Legea nr. 59/1934
asupra cecului, Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei etc.
Cu referire exactă la prevederile Codului comercial care au fost abrogate odată
cu aplicarea noului Cod civil, concluzia evidentă este aceea că principalele instituţii
ale dreptului comercial se regăsesc reglementate şi în Codul civil ori legislaţia comerci

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.054 sec