Cultura trandafirilor

Cultura trandafirilor, pentru flori taiate si decor - Constanta Argatu, Ana Tomescu …rosa (trandafirul) face parte din familia Rosaceae, bogată în specii şi cu un număr mare de hibrizi. Trandafirul este un arbust cu tulpina erectă sau agăţătoare, uneori târâtoare. Ramurile sunt cu spini şi sete de diferite tipuri. Frunzele alterne sunt imparipenat-compuse (cu 3-9 foliole), foarte rar simple, cu stipele persistente şi uneori concrescute cu peţiolul, adesea transformate în spini. Florile sunt solitare sau grupate în inflorescenţe corimbiforme sau umbeliforme, cu sepalele şi petalele pe tipul 5, cu stamine şi cârpele numeroase. Gradul de involtaj (dublarea florii) se realizează prin transformarea unor părţi din stamine în petale. O parte din stamine sunt transformate în cârpele. Staminele şi carpelele sunt închise într-un receptacul ovoidal, urceolat sau globulos, care devine cărnos la maturitate. Fructele sunt nucule şi alcătuiesc împreună o polinuculă adâncită în receptaculul cărnos. Acesta este un fruct fals, denumit în limbajul popular măceaşă. Numărul foarte mare de varietăţi, obţinute până în prezent prin hibridări intra- şi interspecifice şi prin selecţie, este foarte mare. La obţinerea soiurilor de trandafiri au contribuit un număr foarte mare de specii. Clasificarea speciilor şi soiurilor de trandafiri este realizată prin îmbinarea clasificării horticole cu cea botanică. Astfel, speciile sunt încadrate pe grupe de folosinţă, iar soiurile pe speciile cărora le aparţin sau din care derivă. Trandafirii sunt grupaţi după modul de folosire în două grupe mari: 1. Trandafiri pentru amenajări floricole în parcuri, grădini, scuaruri, alei, rozarii; 2. Trandafiri pentru flori tăiate. Trandafirul este o specie care se adaptează bine la diverse tipuri de sol. Vegetează în condiţii optime pe soluri bogate, neutre, nisipo-lutoase, permeabile şi bine drenate, cu structură stabilă şi cu suficientă umiditate. Aciditatea solului influenţează asupra vigorii de creştere, iar calcarul în exces determină decolorarea florilor. Prin faptul că rămâne pe acelaşi loc mai mulţi ani, dată fiind exploatarea intensivă a acestei culturi, solul trebuie să fie permeabil, bine aerisit la nivelul rădăcinilor, lucrat în profunzime, astfel încât să nu supună plantele unui stres hidric. PH-ul optim este de 6-7 pentru trandafirii altoiţi pe Rosa canina şi 7-7, 5 pentru trandafirii altoiţi pe Rosa indica major. Cantităţile de elemente minerale consummate anual de o cultură de trandafiri în spaţiu protejat sunt: azot 14-15 g, P2Os 2-5 g, K20 8-9 g, MgO 3-4 g, CaO 10-15 g/m2. Temperatura. Trandafirul înfloreşte foarte bine în condiţii de lumină şi căldură. Expunerea cea mai bună pentru trandafiri este cea nordică şi sud- vestică, dar cresc bine şi în partea sud-estică. Deşi iubitor de lumină, nu suportă arşiţa verii iar la umbră înfloreşte slab. Producţia de flori tăiate este strâns corelată cu intensitatea luminoasă care creşte primăvara şi descreşte toamna; insolaţia puternică determină decolorarea petalelor şi deformarea bobocilor… CUPRINS: Introducere 1. AMENAJĂRI ŞI CONSTRUCŢII SPECIFICE 1. 1. Tipuri de construcţii. Solariile 1. 2. Amplasarea solariilor 1. 3. Tehnica acoperirii solariilor 1. 4. Materiale necesare 1. 5. Unelte si utilaje de lucru (Pregatirea solului) 2. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ ÎN SERE RECI ŞI SOLARII A TRANDAFIRUILUI PENTRU FLORI TĂIATE ŞI DECOR Trandafirul (rosa sp. L) Familia Rosaceae. Subfamilia Rosoideae 2. 1. Originea şi aria de răspândire 2. 2. Specii 2. 3. Soiuri de trandafir pentru flori tăiate tăiate 2. 4. Cerinţe ecologice 2. 5. Producerea materialului săditor Butăşirea Altoirea 2. 6. Pregătirea terenului 2. 7. Înfiinţarea plantaţiei 2. 8. Acoperirea solariilor 2. 9. Lucrări de îngrijire 2. 10. Lucrări în verde 2. 11. Fertilizarea 2. 12. Combaterea bolilor şi dăunătorilor 2. 13. Recoltarea şi păstrarea florilor 3. CULTURA TRANDAFIRULUI PENTRU DECOR ÎN PARCURI ŞI GRĂDINI 3. 1. Calendarul lucrărilor 3. 2. Soiuri româneşti de trandafir 4. ALTE ÎNTREBUINŢĂRI ALE TRANDAFIRULUI BIBLIOGRAFIE INDEX DE TERMENI Despre autoare An aparitie: 2014 Nr. pagini: 172 Autori: Constanta Argatu, Ana Tomescu