Copilul si arborele genealogic

Un copil se va naşte, un copil s-a născut, un copil creşte... El se va înscrie într-o descendenţă, devenind la rândul său moştenitorul unei poveşti de familie.

Există, la toţi copiii, o nevoie imperioasă de a avea relaţii personale cu membrii familiei, de a afla informaţii cu privire la originile sale.

O parte fundamentală a educaţiei constă în a transmite copilului istoria propriilor rădăcini materne şi paterne.

Această legătură dintre generaţii, atunci când este stabilă şi bazată pe afecţiune, constituie temelia pe care se va edifica personalitatea copilului.

Într-o manieră simplă şi argumentată, cu exemple edificatoare luate din practica de terapeut, autoarea ne explică influenţa generaţiilor anterioare asupra copilului.
O carte utilă în educaţia celor mici.


Fragment din carte


…în familiile fericite, mediul este încurajator, stimulant şi protector. Climatul conjugal se bazează pe solidaritate şi respect, educaţia se sprijină pe cuvinte de încurajare, uneori pe complimente şi întotdeauna pe sentimente pozitive din partea celor doi părinţi.

In tipul acesta de familie, domină în general bucuria şi buna dispoziţie. Un mediu familial impregnat de fericire facilitează legăturile pe care le va stabili copilul cu lumea. Mai târziu, copilul devenit adult va fi în mod firesc încrezător şi va vedea în fiecare situaţie aspectele pozitive.

Bucuria şi buna dispoziţie sunt emoţii contagioase care fac viaţa mai uşoară: responsabilităţile cântăresc mai puţin şi dificultăţile sunt rezolvate mult mai uşor. Aşa se face că, într-un climat de bună dispoziţie, un tată poate, printr-un gest sau o glumă, ba chiar printr-un simplu surâs binevoitor, să dezamorseze o situaţie conflictuală, făcând-o să pară ceva banal.

Este de dorit, în egală măsură, ca părinţii să acorde atenţie şi activităţilor recreative. Fie că iau decizii amuzante sau au iniţiative interesante (excursii, jocuri, activităţi noi), acest gen de părinţi ştiu să rupă monotonia vieţii de zi cu zi, evitând astfel comportamentele care presupun prea multă rutină.

Aceste schimbări recreaţionale permit întărirea legăturilor dintre membrii familiei şi formează nişte amintiri minunate. Mai târziu, aceste imagini fericite vor constitui temelia stimei de sine şi vor permite încorporarea pozitivă în cadrul filiaţiei.

……………………..

……………………


…pe lângă satisfacerea nevoilor fiziologice (să fie hrănit adecvat, să se bucure de o sănătate bună, să trăiască într-un spaţiu potrivit), copilul trebuie să poată beneficia:

1. De un ataşament parental şi familial ce-i oferă securitate şi constanţă. Acest climat este asigurat atunci când părinţii sunt maturi şi conştienţi de responsabilităţile lor. Copilul care trăieşte un sentiment de securitate totală îşi poate folosi toată energia pentru a se juca şi a învăţa.
Aceste elemente constituie ceea ce am putea numi „temelia" esenţială, cea care-i permite copilului să fie suficient de încrezător pentru a stabili relaţii pozitive cu mediul său (şcoală, prieteni). Precizăm că respectiva temelie, astfel pusă în practică, este definitivă, ceea ce presupune ca părinţii să fie accesibili şi disponibili faţă de copilul lor şi atenţi la cerinţele şi întrebările acestuia.

2. De dovezi constante şi repetate de acceptare. Copilul are nevoie să primească din partea familiei semne clare care să-i arate că e acceptat şi sprijinit. Astfel de semne sunt redate prin gesturi şi, totodată, prin cuvinte încurajatoare. Pentru a-i putea accepta pe ceilalţi, un copil are nevoie mai întâi să fie acceptat necondiţionat de neamul lui şi, în primul rând, de tată şi de mamă.

3. De semne de încurajare şi de respect. Copilul trebuie să simtă, de asemenea, că este important pentru părinţii lui şi să primească în mod constant dovada că e centrul familiei. Rolul părinţilor este, prin urmare, acela de a-şi manifesta sprijinul şi de a-l încuraja pe copil. E binecunoscut faptul că, atunci când copiii depun eforturi în procesul de învăţare, ei fac acest lucru în primul rând „pentru" cineva, adică pentru părinţii lor. Dacă aceştia din urmă întâmpină şi recunosc cu bucurie încercările copilului, atunci el va avea încredere în propriile abilităţi.

Prin urmare, e necesar ca părinţii să i se adreseze într-o manieră pozitivă, evitând criticile.

……………………


CUPRINS:


Cuvânt înainte
Introducere

Patru generaţii: o bază esenţială pentru înţelegerea descendenţei 11; Să ne completăm cunoştinţele despre istoria familială 12

PRIMA PARTE Informaţiile despre familia de origine

CAPITOLUL 1. Elementele componente ale unei familii fericite... 17
Copilul are nevoie de o relaţie afectivă, profundă şi sigură 18; în familiile fericite, ambianţa este reconfortantă, stimulantă şi protectoare 19; Nevoile primare ale copilului 20; Membrii familiei şi rolul lor în viaţa copilului 22; Adevărul despre romanul familial - condiţia unei dezvoltări sănătoase 24; Adevărul familial ca bază a adaptării la lumea din jur 26

CAPITOLUL 2. Legăturile de ataşament şi trecutul familial
Posibile carenţe în filiaţie 32; Bunicii şi părinţii: o experienţă adesea reinterpretată 33; Bunicii şi părinţii autoritari 34; Bunici şi părinţi perfecţionişti 37; Bunici şi părinţii super-protectori 39; Bunici şi părinţi permisivi 42; Bunici şi părinţi abuzivi 45; Copilul şi secretele de familie 47; Secretele ar trebui dezvăluite copilului înainte de pubertate 55; Originea socială a disfuncţiilor familiale 55; Povara traumelor istorice 61

CAPITOLUL 3. în profunzimile romanului familial
Necesitatea echilibrului şi armoniei familiale 64; Impulsul incestuos 66; Dorinţe şi legături incestuoase în trecutul familial 66; Eliberarea copilului de impulsul incestuos 70; Incestul şi secretele ce vor împovăra dezvoltarea copilului 73; Incestul în rândul fraţilor şi al surorilor 74; Relaţia incestuoasă dintre tată şi copil 75; Relaţia incestuoasă dintre mamă şi copil 76; Relaţia incestuoasă dintre un unchi (sau o mătuşă) şi copil 77; Relaţia incestuoasă dintre bunic şi copil 78; Eliberarea cuplului de influenţa relaţiilor incestuoase 80; Incest şi apartenenţă la o clasă 86; A se diferenţia de natură pentru a se reuni cu natura 86

PARTEA A DOUA Conceperea, sarcina şi naşterea copilului

CAPITOLUL 4. Conceperea copilului şi influenţele genealogice
Calitatea relaţiei dintre soţi 89; Conceperea copilului după dispariţia unui membru al familiei 93; Sentimentele ce vor fi proiectate asupra copilului 96; Tatăl şi moartea unuia dintre părinţii săi 97; Mama şi dispariţia unuia dintre părinţii săi 98; Copilul este conceput odată cu moartea unui alt membru al familiei 99; Copilul conceput pentru a înlocui un copil dispărut anterior 101; Copilul este conceput atunci când un alt membru al familiei aşteaptă un copil 103; Copilul este dorit iniţial de către bunici 104; Copilul salvator 107

CAPITOLUL 5. Concepere şi timp genealogic
Rezistenţa inconştientă la maternitate/paternitate 112; Secrete de familie 113; Secrete despre propria origine 114; Dificultăţi în conceperea copilului: cauze genealogice 115; Efectele nebănuite ale parentificării 117; Alte cauze genealogice 123; Sarcinile întrerupte 130

CAPITOLUL 6. Sarcina şi naşterea copilului... 133
Descoperirea sarcinii: un moment care ar trebui să fie rezervat intimităţii cuplului 133; Unitatea cuplului şi distanţa necesară faţă de familia de origine 134; Desfăşurarea sarcinii şi modelele generaţiilor precedente 135; Semne ale rezistenţei faţă de maternitate 138; Simptome în cazul viitorului tată 138; Naşterea copilului 139; Comportamentul bebeluşului 140

PARTEA A TREIA Influenţa prenumelui, a numelui de familie şi a datei de naştere asupra destinului copilului

CAPITOLUL 7. Istoria familială şi alegerea prenumelui copilului
Copilul primeşte prenumele unui strămoş 145; Copilul primeşte prenumele unuia dintre bunici 148; Copilul primeşte prenumele tatălui sau al mamei 152; Două prenume alăturate, indiciul unor secrete sentimentale 154; Alegerea unui prenume androgin 157; Copilul poartă prenumele unui unchi sau al unei mătuşi 159; Copilul poartă prenumele unui loc celebru 162; Alegerea unui prenume inspirat dintr-un roman 163; Prenumele copilului şi vocaţia părintelui 165; Prenumele este ales în onoarea unor prieteni foarte apropiaţi 165; Prenumele este ales de alte persoane decât părinţii 166; Două sau trei prenume 167; Folosirea unei porecle 168

CAPITOLUL 8. Influenţa numelui de familie
Numele de familie şi legăturile de sânge 169; O identitate socială 170; Numele sau cuvântul fondator 171; Pe lângă nume, descendenţa trebuie să transmită valori 172; Numele tuturor ascendenţilor sunt importante 172; Există elemente ale destinului în numele familiei noastre? 173

CAPITOLUL 9. Data de naştere a copilului şi memoria genealogică... 175
Data de naştere a copilului repetă o altă dată de naştere 175; Data de naştere a copilului repetă o dată de căsătorie 178; Data de naştere repetă data unui divorţ sau a unei despărţiri 179; Data de naştere repetă data unui deces sau a unei înmormântări 180; Data de naştere repetă o altă dată importantă din arborele genealogic 181; Data de naştere a copilului poate să fie preluată şi fixată de către grupul familial 181

PARTEA A PATRA Sexul, rangul naşterii şi frăţia copilului

CAPITOLUL 10. Fată sau băiat?
Se naşte o fată când părinţii îşi doreau un băiat 185; Se naşte un băiat când părinţii îşi doreau o fată 186; Proiecţiile parentale în funcţie de sexul copilului 187; Se naşte o fată în situaţia în care tatăl nu a avut surori 188; Se naşte o fată în situaţia în care mama nu a avut surori 189; Se naşte un băiat în situaţia în care tatăl nu are fraţi 190; Se naşte un băiat în situaţia în care mama nu are fraţi 191; Transmiterea intergeneraţională a discriminării sexuale 191; Naşterea unei fete în cadrul unei familii de fete 192; Naşterea unei fete în cadrul unei familii de băieţi 192; Naşterea unui băiat într-o familie de băieţi 193; Naşterea unui băiat într-o familie de fete 193; Repetarea configuraţiilor fraterne 194

CAPITOLUL 11. Ce influenţă are rangul naşterii?... 195
Rangul naşterii 195; Primul născut 196; Cine ocupa locul primului născut în generaţiile precedente? 197; Cel de-al doilea născut (mijlociul) 200; Cine ocupa acest loc în generaţia precedentă? 200; Mezinul sau mezina 201; Cine ocupa acest loc în generaţia precedentă? 202; Copilul unic 202; Familia numeroasă 204

CAPITOLUL 12. Relaţiile copilului cu fraţii şi surorile... 206
Un model al viitoarelor relaţii personale şi sociale 206; Intre fraţi şi surori există o diferenţă de vârstă foarte mică 208; între fraţi şi surori există o diferenţă normală de vârstă 210; Intre fraţi şi surori există o diferenţă medie de vârstă 211; între fraţi şi surori există o diferenţă importantă de vârstă 211; între fraţi şi surori există o diferenţă foarte mare de vârstă 212; Fraţii şi surorile aparţin unor generaţii diferite 212


Concluzie

Bibliografie


An aparitie: 2014

Format: 13x20

Nr. pagini: 216


Autor: Elisabeth Horowitz

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs!

scrie o recenzie