Connected - Puterea surprinzătoare a rețelelor sociale și felul în care ne modelează viața

Știai că stările de spirit ale persoanelor din jur sunt contagioase?
Că viitorul tău partener de viață s-ar putea afla printre cunoștințele unor colegi?
Sau că poți slăbi motivat de prieteni virtuali?
Explicația: rețelele sociale din care facem parte ne determină aproape fiecare aspect al vieții — emoțiile, partenerii, bolile, veniturile, opțiunile electorale și multe altele.
Paradoxal, aparentul haos din societate este guvernat de Regula celor trei trepte de influență:
Influențăm și suntem influențați de oameni care se află la trei trepte distanță de noi, iar pe unii dintre aceștia nici măcar nu-i cunoaștem.
Demitizând ideea că individul primează, autorii ne oferă o paradigmă revoluționară: așa cum bancurile de pești își schimbă direcția la unison, la fel și noi ne lăsăm conduși inconștient de oamenii care ne înconjoară.
Totul depinde de ceea ce fac, simt și gândesc alții.
Fraudele politice, tulburările alimentare, abuzul de substanțe, sinuciderile în masă și participarea la vot, ino­vațiile și actele „întâmplătoare“ de bunătate — toate sunt determinate de rețele sociale extinse.
Cea mai bună carte a anului în topul Best Innovation and Design Books (BusinessWeek).
Tradusă în aproape 20 de limbi.
Câștigătoarea premiului Books for a Better Life.
Prezentare specială în New York Times Magazine.

Dr. Nicholas A. Christakis
Este un reputat medic și sociolog. (Medicina și sociologia sunt rude ceva mai îndepărtate, însă, atunci când se reîntâlnesc, își dau seama că au foarte multe în comun, după care se iau la harță.) Christakis încearcă de ani de zile să arbitreze această relație dintre cele două specializări ale sale, uneori înregistrând succese surprinzătoare. Așadar, este profesor de sociologie medicală la Harvard Medical School și profesor de sociologie la Harvard Faculty of Arts and Sciences; dar e și profesor de medicină și medic practician la Harvard Medicine School. Conduce Human Nature Lab la Yale și este codirector al Yale Institute for Network Science.
Încă din 1999 studiază felul în care factorii și interacțiunile sociale afectează sănătatea și longevitatea. Din 2006 este membru al National Academy of Sciences (SUA). De multă vreme, e renumit pentru studiile sale despre cum se formează și funcționează rețelele sociale.
În 2009, revista Time l-a inclus în topul celor mai influ-enți 100 de oameni din întreaga lume.
--
Dr. James H. Fowler
Este un inovator în științele politicii. Încercând să le unifice pe acestea cu științele naturii, a lărgit limitele domeniului său pentru a identifica forțele sociale și biologice care se află la baza naturii umane. Prin urmare, este profesor de genetică medicală și științe politice la University of California, San Diego. Studiile sale se referă la evoluție, comportamente, implicare politică, genopolitică, statistici macro și, bineînțeles, rețele sociale. Face parte din topul Foreign Policy al celor mai importanți gânditori ai lumii.

Outliers
Colecția celor mai avangardiste cărți scrise de:
Gânditori de excepție
Experți ce au depășit limitele știute ale succesului
Inovatori în domenii revoluționate sau create de ei
Ideile lor metamorfozează structuri și paradigme, schimbă complet fizionomia afacerilor și redefinesc ce e nou, original și îndrăzneț. Sunt primii care urcă pe scara evoluției și tot ei dezvăluie mecanismele secrete ale reușitei.
Sfidează și tu rezonabilul și fii cu un pas înaintea tuturor!



„Christakis și Fowler au scris cea mai bună carte despre noua și incitanta știință a rețelelor sociale. Ne imaginăm că ­suntem indivizi care își controlează singuri destinele; însă, după cum demonstrează autorii, nu suntem decât niște celule în sistemul nervos al unei creaturi cu mult mai mari. Faptul că unul dintre cunoscuții tăi citește Connected îți poate schimba viața pentru totdeauna. În ce fel? Citește și tu — și vei afla.“
—Daniel Gilbert
autorul cărții
În căutarea fericirii
„Dacă privești relațiile sociale din perspectiva lui Dumnezeu, simți că te cuprinde amețeala. Fiecare om de afaceri, profesor sau părinte ar trebui să-și analizeze viața din acest punct de vedere.“
—Chip Heath
coautor al cărții
Idei cu impact garantat

Fiind deopotrivă medic şi sociolog, Dr. Nicholas A. Christakis a observat de timpuriu că există corelaţii între statutul social al bolnavilor şi evoluția stării lor de sănătate. De pildă, dacă soţia se îmbolnăveşte şi moare, atunci riscul ca soţul ei, rămas văduv, să moară creşte fără îndoială. Concluzia firească, bazată pe dovezi ştiinţifice, a fost aceea că, de vreme ce oamenii sunt interconectaţi social, şi stările lor de sănătate sunt interconectate. Aşa a început pentru acest savant odiseea studierii reţelelor sociale, aventură în care s-a asociat cu Dr. James H. Fowler, care studia şi el acest fenomen la Harvard, însă pornind de la formarea convingerilor politice. Însuşi faptul că cei doi s-au întâlnit prin reţeaua lor de prieteni dovedeşte forţa, complexitatea şi beneficiile reţelelor sociale.
Pentru cei doi cercetători, pasul următor avea să fie identificarea legilor în funcţie de care se produce această influenţă în reţea, precum şi însăşi formarea reţelelor. Este evident că o persoană nu se poate împrieteni cu oricare alta şi că legarea relaţiilor sociale depinde de cultură, determinări geografice, politice şi socioeconomice, chiar şi de factori genetici. Aşadar, cheia înţelegerii oamenilor ar putea să se afle în înțelegerea reţelelor din care fac parte, mai ales în condiţiile emergenţei internetului, cea mai complexă şi mai extinsă dintre reţelele de până acum, un veritabil superorganism. Este exact ceea ce îşi propun să realizeze Christakis şi Fowler în Connected, cartea în care au adunat date şi fapte care să certifice puterea reţelelor sociale, analizând apoi mecanismele prin care acestea ne modelează viaţa.
Desigur, existenţa acestui fenomen repune în discuţie ideea libertăţii şi responsabilităţii individuale (versus responsabilitate colectivă), din moment ce actele şi opiniile indivizilor sunt determinate – parţial sau total – de reţelele din care fac parte. Bunăoară, violenţa interpersonală are o natură preponderent colectivă, după cum o dovedesc disputele dintre găştile urbane sau epidemiile de răzbunări din satele mediteraneene, după principiul „prietenul prietenului meu este prietenul meu“ sau „duşmanul duşmanului meu este prietenul meu“. „Dacă vrei să ştii cine ar putea să-ţi ia viaţa, trebuie doar să te uiţi la cei apropiaţi. Însă reţeaua ta socială îi include şi pe aceia care ar putea să-ţi salveze viaţa”, susţin Christakis şi Fowler, citând cazuri de donare a organelor de către cunoscuţii unor cunoscuţi sau strângerea de fonduri prin eforturi colective anonime.
Aşadar, o primă concluzie la care ajung cei doi cercetători este faptul evident că, „atunci când îi combini pe oameni în grupuri cu o anumită configuraţie, aceştia pot face lucruri mai multe şi chiar diferite de ceea ce ar face fiecare individual”. Cu alte cuvinte, întregul este mai bun (mai puternic, mai eficient etc.) decât suma părţilor sale.
În al doilea rând, reţelele sociale pun în circulaţie informaţiile de care pot beneficia oricare dintre indivizii aflaţi în reţea, indiferent cât de departe sau aproape s-ar afla de sursa primă a informaţiei. Iar acest flux este pus în mişcare tocmai de tendinţa noastră de a ne influența şi imita unii pe alţii. De pildă, viitorul tău partener de viaţă s-ar putea să fie prietenul unor prieteni de-ai tăi; decizia ta de a urma o cură de slăbire poate fi determinată de hotărârea unei colege a prietenei tale de a se apuca de slăbit.
Christakis şi Fowler prezintă numeroase astfel de exemple pentru a dovedi că reţelele sociale ne determină aproape fiecare aspect al vieţii: ce simțim, cu cine ne căsătorim, de ce ne îmbolnăvim, câţi bani câştigăm şi dacă mergem sau nu la vot. Totul depinde de ceea ce fac, simt şi gândesc cei din jurul nostru. Iar această contaminare se produce în funcţie de „Regula celor trei trepte de influență”: influențăm şi suntem influenţaţi de oameni care se află la trei trepte distanţă de noi, iar pe unii dintre aceştia nici măcar nu-i cunoaştem.
Pare şocant, însă valurile de sinucideri, tulburările alimentare, abuzul de substanţe, prezenţa la vot, fraudele politice, actele „spontane” de generozitate şi inovaţiile, precum şi multe alte fenomene pe care le punem în seama alegerii individuale, toate depind într-o oarecare măsură de reţelele sociale din care ajungem să facem parte, conştient sau nu. Demitizând ideea primatului individului, Connected furnizează o paradigmă revoluţionară: aşa cum bancurile de peşti îşi schimbă direcţia la unison, la fel şi noi ne lăsăm conduşi inconştient de oamenii din jurul nostru.

Dr. Nicholas A. Christakis, este medic şi sociolog. Medicina şi sociologia sunt asemenea unor verişoare îndepărtate care se întâlnesc din când în când, înţeleg că au multe în comun şi apoi încep să se certe. Timp de mulţi ani Christakis a încercat să arbitreze aceste neînţelegeri, uneori reuşind cu succes. El este profesor de sociologie medicală la Catedra de Sănătate publică de la Harvard Medical School, profesor de sociologie la Catedra de Sociologie de la Harvard Faculty of Arts and Sciences, profesor de medicină şi medic la Catedra de Medicină de la Harvard Medical School). În anul 2006 a devenit membru al Institute of Medecine din cadrul National Academy of Sciences. După terminarea pregătirii de specialitate în medicină internă, a combinat cercetarea cu practica medicală ca medic într-un azil de bătrâni, căutând mijloace de a îmbunătăţi îngrijirea bolnavilor aflaţi în faza terminală. Din 1999 a cercetat modul în care factorii sociali şi interacţiunile sociale afectează sănătatea şi longevitatea. Christakis este celebru pentru studiile sale asupra modului în care reţelele sociale se formează şi funcţionează. Când nu este în laborator, le predă studenţilor de la mai multe specializări din cadrul Harvard University şi din spitalele afiliate acestei universităţi, şi este votat ca „profesor preferat” în mod regulat de către absolvenţii Harvard, datorită stilului său captivant de a ţine cursurile şi orelor suplimentare dedicate studenţilor. Revista Time l-a menţionat printre cele mai influente 100 de personalităţi ale lumii, în anul 2009.


Dr. James H. Fowler reprezintă un nou tip de politolog. Într-un efort de a se conecta la ştiinţele naturii, el a forţat limitele domeniului său de activitate pentru a identifica forţele sociale şi biologice care stau la baza naturii umane. Munca lui Fowler ca voluntar al Corpului Păcii în satele afectate de holeră din Ecuador l-a motivat să se întrebe de ce unii oamenii înfruntă mai bine provocările grupului din care fac parte decât alţii? A studiat ştiinţele politice la Harvard University unde a obţinut doctoratul în filosofie şi, începând de atunci, şi-a dedicat viaţa unificării studiului rezultatelor politice cu studiul proceselor naturale. În prezent este profesor asociat la University of California, San Diego, la Catedra de Știinţe Politice şi la Center for Wireless and Population Health Systems. Pe lângă munca sa legată de reţelele sociale, Fowler este cunoscut pentru studiul său despre evoluţia colaborării, economia comportamentală, participarea politică şi genetica politică (studiul bazei genetice a comportamentului politic). În vreme ce la Harvard a câştigat mai multe premii pentru activitatea sa de predare, studenţii îl cunosc drept profesorul care a descoperit prima dovadă ştiinţifică a “efectului Colbert”, un fenomen în care candidaţii politici primeau mai mult sprijin după apariţia la emisiunea satirică de televiziune a lui Stephen Colbert.