Războiul homarilor

Două mici insule aflate în apropiere de coasta statului Maine îşi dispută de generaţii întregi teritoriul de pescuit. Cum „homarii nu cunosc hotare, nici pescarii de homari nu le cunosc“: se ceartă pentru fiecare bucăţică de mare, se spionează, îşi încâlcesc unii altora năvoadele, fură capturile importante de homari ale celor mai destoinici. Aşa că, din când în când, izbucnesc adevărate războaie ale homarilor. Ruth Thomas, fiica unuia dintre cei mai aprigi pescari, venită acasă după ce a terminat liceul pe continent, e hotărâtă să îmbrăţişeze meseria aspră a tatălui ei. Inteligentă, ironică şi deloc romantică, încearcă să se reintegreze în comunitatea dură a oamenilor de pe insulă şi asistă la luptele nemiloase dintre ei. Dragostea neaşteptată pentru Owney Wishnell, aflat în tabăra opusă, complică lucrurile, dar aduce totodată o soluţie paradoxală neînţelegerilor din trecut şi o transformă pe Ruth într-o adevărată eroină.

„Înainte de Mănâncă, roagă-te, iubeşte, eram cunoscută în cercurile literare... drept o femeie care scria în principal pentru şi despre bărbaţi. Lucrasem ani întregi ca ziaristă la reviste adresate bărbaţilor..., folosind paginile lor pentru a explora masculinitatea din toate unghiurile posibile. La fel şi în cazul personajelor din primele mele trei cărţi..., care erau toate personalităţi super-macho: cowboy, pescari de homari, vânători, camionagii, şoferi de tir, pădurari... Pe vremea aceea mi se spunea adesea că scriu ca un bărbat“, mărturiseşte undeva Elizabeth Gilbert. Războiul homarilor, roman remarcat la apariţie de revista The New York Times, aparţine tocmai acelei perioade de explorare a masculinităţii. Lumea aspră a pescarilor de homari şi războaiele lor înverşunate sunt descrise cu forţa şi talentul unei scriitoare care, nu peste multă vreme, avea să cucerească o lume întreagă.




ELIZABETH GILBERT (n. 1969 în Waterbury, Connecticut; studii de științe politice la New York University) a devenit celebră odată cu apariția volumului autobiografic Mănâncă, roagă-te, iubeşte (2006), megabestseller internaţional (10 milioane de exemplare publicate în lume, traduceri în 30 de limbi) apărut în românește la Humanitas în 2008 (60 000 de exemplare publicate până la începutul lui 2011), ecranizat în 2010, cu Julia Roberts şi Javier Bardem în rolurile principale. Volumul de povestiri Pelerinii (1997; Premiul Pushcart şi nominalizare pentru Pen/Hemingway Award în 1998), apărut și el în românește (Humanitas, 2010), reprezintă debutul ei literar. Au urmat romanul Stern Men (2000; în curs de apariţie la Humanitas sub titlul Bărbații de pe punte), volumul non-fiction Ultimul bărbat american (2002; Humanitas, 2009), finalist în competiţia pentru două premii importante - National Book Award şi National Book Critics Award, volumul autobiografic deja menționat şi continuarea lui, Şi am spus da. O poveste de iubire (Committed. A Skeptic Makes Peace with Marriage), devenită curând bestseller în SUA.
A fost colaboratoare la diverse publicații, printre care ediţia americană a revistei GQ, articolele ei primind două nominalizări pentru National Magazine Award. Un articol din 1997, „The Muse of the Coyote Ugly Saloon", bazat pe experienţa autoarei ca angajată într-un bar newyorkez, a stat la baza filmului Coyote Ugly. În 2008, revista Time a inclus-o în topul celor mai influenţi 100 de oameni din lume.
Elizabeth Gilbert locuiește împreună cu soțul ei într-un orășel din New Jersey; lucrează în prezent la un nou roman. | www.elizabethgilbert.com