Încă de pe atunci vulpea era vânătorul

Gardul fabricii şi casele sunt înconjurate de zidurile oraşului, iar dincolo de acesta sunt lanurile unduitoare de grâu, nesfârşite, mărginite de Dunărea ce nu poate fi traversată decât sub tirul grănicerilor. Dacă lumea este doar o inimaginabilă şi apăsătoare înşiruire de închisori concentrice, în care-ţi ispăşeşti condamnarea pe viaţă, mai eşti, de fapt, în viaţă? Sau te amăgeşti mimând umanitatea într-un cotidian pe care nici frumuseţea inocentă a naturii nu-l poate lumina, când relaţiile dintre oameni sunt denaturate de suspiciune, când victimele nu pot să scape decât dacă devin, la rândul lor, vânători de oameni?
Răspunsurile pe care şi le dau la aceste întrebări obsedante, niciodată formulate explicit, îi împart pe actorii acestei lumi în două tabere. Însă şi unii, şi alţii trebuie să poarte măşti.

„O confruntare insolită cu spaimele totalitarismului. Un roman despre coerciţiile regimului dictatorial, despre manipularea prin frică şi, mai ales, despre ce face frica din om. O carte despre atmosfera terifiantă creată de Securitate.“ (Süddeutsche Zeitung)
HERTA MÜLLER s-a născut în 1953 în Niţchidorf, în apropiere de Timişoara, într-o familie de etnie germană. În perioada 1973-1976 studiază germanistica şi limba si literatura română la Universitatea din Timişoara. Lucrează ca traducător la întreprinderea Tehnometal, apoi este profesor suplinitor la diferite şcoli şi grădiniţe. În 1982, debutează cu volumul de proză scurtă Niederungen (Ţinuturile joase), în care cenzura intervenise considerabil. Un an mai târziu, volumul apare în forma sa iniţială în Germania, fapt care îi aduce Hertei Müller interdicţia de a mai publica în România. Constant hărţuită de Securitate, al cărei colaborator refuză să fie, Herta Müller imigrează în Germania în 1987 împreună cu soţul ei, scriitorul Richard Wagner. Publică numeroase volume de proză şi eseuri, între care Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt (Omul e un mare fazan pe lume, 1986), Der Fuchs war damals schon der Jäger (Încă de pe atunci vulpea era vânătorul, 1992), Herztier (Animalul inimii, 1994), Der König verneigt sich und tötet (Regele se înclină şi ucide, 2003), Atemschaukel (2009).
Este laureată a numeroase premii importante - dintre care amintim Premiul Kleist (1994), Premiul european pentru literatură Aristeion (1995), IMPAC Dublin Literary Award (1998), Premiul Franz Kafka (1999), Premiul pentru literatură al fundaţiei Konrad Adenauer (2005) - care culminează cu Nobelul pentru literatură în 2009.
Până la momentul decernării premiului Nobel, cărţile ei fuseseră deja traduse în peste 20 de limbi.
Data aparitiei: 17.11.2009
Pagini: 219