Dumnezeu numără lacrimile femeilor

„Cartea Piei Degermark vine să ne spună că locul eroului din tragedia tradiţională l-a luat astăzi vedeta. În societăţile occidentale, în care monarhiile sunt constituţionale, iar urcarea şi coborârea treptelor puterii sunt reglate de regulile democraţiei, ironiile şi hazardul destinului se refugiază în viaţa actorului, a cântăreţului pop, a sportivului sau a top-modelului, într-un cuvânt, în viaţa personajului profan în care se acumulează, pentru o vreme, gloria lumii.
Cum arată o viaţă din care o bună parte se petrece în cele mai bogate cercuri ale societăţii, în care la nunţi grădinile de vară sunt împodobite cu zeci de mii de garoafe aduse cu avionul din Olanda, iar pârtiile de la St. Moritz sunt coborâte de către eroi urmaţi de un schior profesionist care duce tava cu paharele pline de şampanie? După care, cealaltă parte a vieţii se petrece în falsificări de cecuri, între hoţi, alcoolici şi narcomani, în cămine sociale, în sanatorii de dezintoxicare şi la închisoare. Cum e cu putinţă aşa ceva?“ (Gabriel Liiceanu)