Drept international umanitar

Cursul se ocupă de prezentarea unor probleme fundamentale ale dreptului internaţional umanitar care preocupă în egală măsură comunitatea internaţională şi conştiinţa publică. Terorismul internaţional, menţinerea balanţei de putere nucleară, purificarea etnică şi tragerea la răspundere penală internaţională sunt doar câteva dintre problemele pe care cursul le abordează. Lectura acestui curs se va dovedi în egală măsură utilă şi incitantă nu numai pentru un student la Drept, dar şi pentru orice persoană doritoare să se familiarizeze noţional şi faptic cu o realitate care marchează, de cele mai multe ori direct, pe oricare dintre noi.

Beatrice Onica-Jarka face parte din corpul profesoral al Catedrei de Drept public din Facultatea de Drept, Universitatea "Nicolae Titulescu." Este doctor în drept din 2005 cu teza Jurisdicţia internaţională penală, care a fost şi publicată, şi care este primul studiu detaliat în doctrina românească despre tribunalele internaţionale penale. Este titular al mai multor cursuri care se adresează studenţilor interesaţi de studiul dreptului internaţional şi al organizaţiilor internaţionale. Este membru fondator al Centrului de Studii de Drept Umanitar din cadrul Universităţii "Nicolae Titulescu" şi coordonatorul Concursului naţional de drept umanitar şi dreptul refugiaţilor "Nicolae Titulescu", care a avut prima ediţie în 2008, dar şi colaborator al Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar.

Beatrice Onica-Jarka este deopotrivă avocat de dreptul afacerilor, partener în cadrul societăţii civile de avocaţi "Cunescu, Balaciu & Asociaţii", şi arbitru internaţional, specializat în litigiile internaţionale referitoare la numele de domeniu şi se află pe lista de arbitrii a Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (wipo.int), a Centrului Naţional de Arbitraj (www.adrforum.com) sau a arbitrajului pe nume de domeniu .eu al Curţii de Arbitraj Internaţional de la Praga (adr.eu).



Cuprins:


CAPITOLUL I - CARACTERIZAREA
DREPTULUI INTERNAŢIONAL UMANITAR ŞI A DOMENIULUI RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE
CĂRUIA I SE APLICĂ


Secţiunea
1. Noţiunea de "drept internaţional umanitar"


1.1.
Noţiunea de "drept internaţional umanitar"


1.2.
Distincţia dintre jus ad bellum (dreptul la război) şi jus in bello (dreptul în
război)


1.3.
Participanţii la relaţiile de drept internaţional umanitar


Secţiunea
2. Scurt istoric al regulilor de drept internaţional umanitar


Secţiunea
3. Obiectul dreptului internaţional umanitar. Noţiunile de conflict armat intern
şi internaţional. Exemple. Încetarea ostilităţilor. Armistiţiu, capitulare şi
încheierea păcii. Neutralitate


3.1.
Scopul dreptului internaţional umanitar


3.2.
Conflictul armat internaţional


3.3.
Conflictul armat intern


3.3.1.
Conflictul armat destructurat sau de identitate - Ruanda 1994


3.4.
Conflictul armat internaţionalizat


3.5.
Războiul împotriva terorii


3.6.
Definiţia conflictului armat, coordonatele geografice şi temporale


ale
calificării unei situaţi drept conflict armat


3.7.
Încetarea ostilităţilor: capitularea, armistiţiul, debellatio şi încheierea


tratatelor
de pace


3.8.
State neutre


Secţiunea
4. Izvoare de drept internaţional umanitar: convenţii, drept cutumiar şi
principii de drept internaţional umanitar


4.1.
Cutuma


4.2.
Tratatul


4.3.
Principiile de drept internaţional umanitar


Secţiunea
5. Raportul dintre dreptul internaţional umanitar şi dreptul internaţional public.
Raportul cu alte ramuri de drept


5.1.
Raportul dintre dreptul internaţional umanitar şi dreptul internaţional
public


5.2.
Raportul dintre dreptul internaţional umanitar şi drepturile fundamentale ale
omului




TEME DE REFLECŢIE




BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ






CAPITOLUL 2 - SPECIFICUL
IMPLEMENTĂRII DREPTULUI INTERNAŢIONAL UMANITAR


Secţiunea
1. Metode de implementare


1.2.
Aplicarea dreptului internaţional umanitar în timp de pace


1.2.1.
Comisia Naţională de Drept Internaţional Umanitar


1.3.
Aplicarea dreptului internaţional umanitar în timp de conflict armat


Secţiunea
2. Persoanele protejate de dreptul internaţional umanitar. Încălcările
dreptului internaţional umanitar. Cine răspunde?


2.1.
Categoriile de persoane protejate de dreptul internaţional umanitar


2.2.
Încălcările dreptului internaţional umanitar - tipuri de răspundere


Secţiunea
3. Mijloace de implementare a dreptului internaţional umanitar specifice acestei
ramuri de drept


3.1.
Mecanismul Puterilor Protectoare


3.2.
Comisiile de anchetă


3.2.1.
Comisia Internaţională de Stabilire a Faptelor


3.3.
Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR). Rolul Societăţilor Naţionale de
Cruce Roşie şi al organizaţiilor neguvernamentale


3.3.1.
Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR)


3.3.2.
Societăţile Naţionale de Cruce Roşie


3.3.3.
Federaţia Internaţională a Societăţilor Naţionale de Cruce Roşie şi Semiluna
Roşie


3.3.4.
Organizaţiile neguvernamentale


3.4.
Angajarea răspunderii penale pentru încălcări ale dreptului internaţional umanitar


3.5.
Comisiile de Adevăr şi Reconciliere




TEME DE REFLECŢIE




BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ






CAPITOLUL III - STATUTUL JURIDIC AL
PARTICIPANŢILOR LA CONFLICTELE ARMATE. COMBATANŢII, PRIZONIERII DE RĂZBOI ŞI
PERSOANELE DEŢINUTE PENTRU MOTIVE DE CONFLICT ARMAT


Secţiunea
1. Importanţa delimitării combatanţilor de populaţia civilă, principiul distincţiei
- principiu fundamental de drept internaţional umanitar


Secţiunea
2. Definiţia combatanţilor. Categorii de combatanţi. Populaţia levee en masse


2.1.
Combatanţii - categorie existentă în cadrul conflictelor armate internaţionale


2.2.
Categorii de combatanţi


2.3.
Consecinţa principală a statutului de combatant


Secţiunea
3. Evoluţia statutului juridic al prizonierilor de război


Secţiunea
4. Definiţia prizonierilor de război


4.2.
Pierderea dreptului de fi considerat prizonier de război


4.3.
Determinarea statutului de prizonier de război


4.4.
Persoane care nu beneficiază de statutul de prizonier de război în cadrul
conflictelor armate internaţionale


Secţiunea
5. Captivitatea


Secţiunea
6. Drepturile şi obligaţiile prizonierilor de război în timpul captivităţii


Secţiunea
7. Sistemul gravelor încălcări ale Convenţiei de la Geneva III


Secţiunea
8. Combatanţii nelegali


8.1.
Terminologie


8.2.
Spionii


8.3.
Mercenarii


8.4.
Teroriştii


Secţiunea
9. Persoanele care participă la luptă în cadrul conflictele neinternaţionale sau
interne


Secţiunea
10. Membrii forţelor militare internaţionale




TEME DE REFLECŢIE




BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ






CAPITOLUL IV - MIJLOACE ŞI METODE DE
PURTARE A CONFLICTELOR ARMATE


Secţiunea
1. Principii de drept internaţional umanitar cu aplicare în limitarea şi
interzicerea mijloacelor şi metodelor de purtare a războiului


Secţiunea
2. Mijloace de luptă reglementate de dreptul internaţional umanitar


2.1.
Reglementarea mijloacelor de luptă. Criterii de reglementare


2.2.
Armele de distrugere în masă


2.2.1.
Armele chimice


2.2.2.
Armele biologice sau bacteriologice


2.2.3.
Armele nucleare


2.3.
Armele convenţionale


2.4.
Armele neletale


Secţiunea
3. Metodele de luptă reglementate de Dreptul internaţional umanitar


3.1.
Perfidia


3.2.
Războiul psihologic


3.3.
Represaliile


3.4.
Alte metode de luptă interzise de dreptul internaţional umanitar




TEME DE REFLECŢIE



CAPITOLUL V - STATUTUL PERSOANELOR
CARE NU IAU SAU NU MAI IAU PARTE LA CONFLICTUL ARMAT; PROTECŢII SPECIALE ÎN
DREPTUL INTERNAŢIONAL UMANITAR


Secţiunea
1. Populaţia civilă


1.1.
Evoluţia statutului juridic al populaţiei civile


1.2.
Definiţia populaţiei civile


1.2.1.
Conflictele armate internaţionale


1.2.2.
Conflictele armate neinternaţionale


1.3.
Reguli generale aplicabile


1.3.1.
Protecţia generală a populaţiei civile şi a persoanelor civile contra
pericolelor rezultând din operaţiunile militare


1.3.2.
Protecţia populaţiei civile în timpul ocupaţiei militare


1.3.2.1.
Ocupaţia militară


1.3.2.2.
Obligaţii şi drepturi ale puterii ocupante pe teritoriul aflat sub ocupaţie


1.4.
Reguli speciale de protecţie a unor civili


1.4.1.
Copiii în conflictele armate


1.4.2.
Femeile în conflictele armate


1.4.3.
Jurnaliştii în conflictele armate


1.5.
Răspunderea de a proteja


1.5.1.
Conceptul de intervenţie umanitară. Există un drept de intervenţie umanitar?


1.5.2.
Răspunderea de a proteja


Secţiunea
2. Alte persoane protejate de dreptul internaţional umanitar, răniţii, bolnavii
şi naufragiaţii, personalul medical


2.1.
Evoluţia statutului juridic al acestor categorii


2.2.
Conţinutul protecţiei


Secţiunea
3. Proprietatea culturală protejată de dreptul internaţional umanitar


Secţiunea
4. Mediul înconjurător protejat de dreptul internaţional umanitar




TEME DE REFLECŢIE






EXTRASE DIN DOCUMENTE INTERNAŢIONALE


Adunarea
Generală a ONU, A/HRC/9/3 din 27 iunie 2008


Comisia
privind drepturile omului a ONU Extras din Raportul reprezentantului secretariatului
general, dl. Francis M. Deng


Secţiunea
I. Principii generale


Secţiunea
II. Principii referitoare la protecţia privind strămutarea


Secţiunea
III. Principii referitoare la protecţia oferită pe perioada strămutării


Secţiunea
IV. Principii referitoare asistenţa umanitară


Secţiunea
V. Principii referitoare la reîntoarcere, reinstalare şi la reintegrare






CAPITOLUL VI - JURISDICŢIA
INTERNAŢIONALĂ PENALĂ


Secţiunea
1. Istoric


Secţiunea
2. Instanţe internaţionale penale


2.1.
Tribunalul Militar Internaţional de la Nürnberg şi Tribunalul Militar
Internaţional pentru Estul Îndepărtat de la Tokyo


2.2.
Tribunalul Internaţional pentru fosta Iugoslavie


2.3.
Tribunalul Internaţional pentru Ruanda


2.4.
Curtea Penală Internaţională


2.5.
Curtea Specială pentru Sierra Leone


Secţiunea
3. Crimele internaţionale ce fac obiectul jurisdicţiei internaţionale penale


3.1.
Conţinutul juridic al crimelor internaţionale care intră sub incidenţa


jurisdicţiei
internaţionale penale


3.2.
Crima de agresiune


3.3.
Genocidul


3.3.1.
Latura penală specifică genocidului


3.3.2.
Latura internaţională specifică genocidului


3.4.
Crimele împotriva umanităţii


3.4.1.
Latura penală specifică crimelor împotriva umanităţii


3.4.2.
Latura internaţională specifică crimelor împotriva umanităţii


3.4.3.
Legătura comportamentului incriminat cu un conflict armat


3.4.4.
Cerinţa existenţei motivelor discriminatorii în calificarea faptelor ce
reprezintă crime împotriva umanităţii


3.5.
Crimele de război


3.5.1.
Elemente comune tuturor crimelor de război prevăzute de art. 8 din Statutul de
la Roma şi de art. 8 din Elementele crimelor


3.5.2.
Clasificarea crimelor de război


Secţiunea
4. Curtea Penală Internaţională


4.1.
Curtea Penală Internaţională - o organizaţie internaţională sui generis


4.2.
Caracterizarea jurisdicţiei Curţii Penale Internaţionale (CPI)


4.3.
Regimul de cooperare internaţională creat prin Statutul de la Roma




TEME DE REFLECŢIE


BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ




STUDII DE CAZ




METODOLOGIE DE ABORDARE A STUDIILOR
DE CAZ






ANEXE


-
Convenţia pentru îmbunătăţirea sorţii răniţilor şi bolnavilor din forţele


armate
în campanie


-
Convenţia pentru îmbunătăţirea sorţii răniţilor, bolnavilor şi naufragiaţilor


forţelor
armate maritime


-
Convenţia de la Geneva cu privire la tratamentul prizonierilor


în
caz de război


-
Convenţia de la Geneva cu privire la protecţia persoanelor civile


în
timp de război


-
Protocolul adiţional I la convenţiile de la Geneva din 1949, cu privire


la
protecţia victimelor din conflictele armate internaţionale


-
Protocolul adiţional II la convenţiile de la Geneva din 1949, cu privire


la
protecţia victimelor din conflictele armate fără caracter internaţional


-
Statutul Curţii Penale Internaţionale din 1998

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs!

scrie o recenzie