Cartea roşie

„Anii în care m-am ocupat de imaginile interioare au constituit perioada cea mai importantă a vieţii mele, în decursul căreia s-au decis toate lucrurile esenţiale. Atunci a început totul, iar amănuntele care au urmat sunt doar nişte completări şi lămuriri. Întreaga mea activitate ulterioară a constat în a elabora ceea ce ţâşnise în acei ani din inconştient şi mai întâi mă inundase, mă copleşise. A fost materia primordială pentru opera unei vieţi."

Acestea sunt cuvintele psihologului C.G. Jung scrise în 1957, în care se referă la deceniile când a lucrat la Cartea Roşie, din 1914 până în 1930. Cu toate că se ştie de peste optzeci de ani de existenţa ei, Cartea Roşie nu a fost încă niciodată publicată şi nici nu a fost pusă la dispoziţie publicului jungian larg, discipolilor şi succesorilor lui Jung. Fiind efectiv cartea centrală a operei jungiene, ea este publicată acum într-o ediţie facscimil completă, cu un studiu introductiv şi note contextuale semnate de bine cunoscutul cercetător al scrierilor lui Jung, Sonu Shamdasani.
Se va putea studia acum autoexperimentul lui Jung pe baza documentaţiei primare mai degrabă decât a imaginaţiei, bârfelor şi speculaţiei şi surprinde mai bine geneza operei sale mai târzii. Timp de aproape un secol, o astfel de lectură pur şi simplu nu a fost posibilă, iar vastei literaturi despre viaţa şi opera jungiană i-a lipsit accesul la singurul document de-o importanţă covârşitoare. Publicarea Cărţii Roşii ne dă posibilitatea unei noi epoci în înţelegerea scrierilor lui Jung. Ne oferă o deschidere unică spre modul în care şi-a recuperat sufletul şi a constituit o psihologie. Ar putea să fie cea mai influentă scriere, nepublicată până în prezent, din istoria psihologiei.
Acest facsimil exact al Cărţii Roşii revelează nu numai o minte extraordinară în acţiune, ci şi mâna unui înzestrat artist şi caligraf. Presărate printre mai bine de două sute de pagini ilustrate atât de atrăgător, găsim picturi ale căror influenţe se întind din Europa, Orientul Mijlociu şi Orientul Îndepărtat, până la arta nativă a lumii noi. Cartea Roşie este, precum Cartea orelor lucrată de mână în Evul Mediu, unică. Atât în privinţa locului ei în cadrul dezvoltării lui Jung, cât şi ca operă de artă, publicarea ei marchează o mare cotitură.

Sonu Shamdasani este specialist în istoria psihologiei şi a psihiatriei şi profesor de istorie jungiană la Centrul Wellcome Trust de Istorie a Medicinei de la University College London şi editorul general al Fundaţiei Philemon. Este autorul mai multor cărţi, printre care Jung and the Making of Modern Psychology: The Dream of a Science. Locuieşte la Londra.

Cuprins:

Prefaţă
Abrevieri şi Notă privind numerotarea paginilor
Mulţumiri

Cartea Roşie – Facsimilul
Liber Novus: „Cartea Roşie" a lui C.G. Jung. Introducere de
Sonu Shamdasani
Nota traducătorului
Nota editorului, de Sonu Shamdasani

Liber Primus
Prolog Calea a ceea-ce-va-să-vină
Capitolul I Regăsirea sufletului
Capitolul II Suflet şi zeu
Capitolul III Despre slujirea sufletului
Capitolul IV Deşertul
Experienţe în deşert
Capitolul V Călătorie infernală în viitor
Capitolul VI Scindarea duhului
Capitolul VII Uciderea eroului
Capitolul VIII Zămislirea zeului
Capitolul IX Mister dramatic. Întâlnire
Capitolu X Instruire
Capitolul XIDezlegare

Liber Secundus
Imaginile peregrinului
Capitolul I, Roşul
Capitolul II Castelul din pădure
Capitolul III Unul din cei de jos
Capitolul IV Anahoretul. Dies I [Prima zi]
Capitolul V Dies II [A doua zi]
Capitolul VI Moartea
Capitolul VII Rămăşiţele unor temple de odinioară
Capitolul VIII Prima zi
Capitolul IX A doua zi
Capitolul X Incantaţiile
Capitolul XI Deschiderea oului
Capitolul XII Iadul
Capitolul XIII Omorul sacrificial
Capitolul XIV Nebunia divină
Capitolul XV Nox secunda
Capitolul XVI Nox tertia
Capitolul XVII Nox quarta
Capitolul XVIII Cele trei profeţii
Capitolul XIX Darul magiei
Capitolul XX Drumul crucii
Capitolul XXI Magicianul

Încercări

Epilog

Anexa A Mandale

Anexa B Explicaţii

Anexa C Însemnare din 16 ianuarie 1916, în Cartea neagră