Adevarul si unitatea Bisericii

Traducere din limba greaca de Ierom. Ignatie Trif si Uliniuc Ionut Dumitru

Unitatea Bisericii este Har – harismă a lui Dumnezeu pentru oameni: i se dăruieşte omului, la fel cum i se dăruieşte viaţa în fiecare clipă, existenţa prin naşterea firească, aşa cum i se dăruieşte lumea în toată splendoarea ei; toate sunt daruri potenţiale. Unitatea Bisericii este har, harismă şi posibilitatea ca omul să participe la viaţa lui Dumnezeu, înfăptuind, în acest fel, adevărul şi autenticitatea lui existenţială.
Omul intră în realitatea comuniunii eclesiale prin intermediul marelui şi iniţiatorului dar al Botezului; participă la respiraţia trupului, care este rugăciunea Bisericii; se lasă condus de rugăciunea sfinţilor, se roagă cu rugăciunile lor... Se hrăneşte din potirul Cuminecăturii, din aceleaşi merinde cu care s-au hrănit mii de martiri şi mărturisitori: darul Trupului şi Sângelui lui Hristos, pâinea şi vinul care unesc cerul cu pământul.
Euharistia uneşte existenţa noastră dezbinată şi firea noastră fărâmiţată, viaţa noastră biologică şi viaţa noastră duhovnicească, pe cei vii şi pe cei adormiţi, pe păcătoşi şi pe sfinţi „într-o unitate dumnezeiască de cuget, într-o singură şi unică suflare”.